Apostoli anticorupţie, cu bube în cap în SUA

Cei trei senatori americani care au dat la Bucureşti “lecţii”“ de corectitudine parlamentarilor români au avut şi ei mari probleme cu legile anticorupţie şi principiile morale în Statele Unite. Senatorii sunt membri ai Comisiei de Politică Externă a forului legislativ de la Washington şi au făcut un turneu european. După Bucureşti au plecat la Sofia, unde au insistat ca Bulgaria să suspende construcţia gazoductului South Steam. În România ţinta a fost tot un pachet de decizii în domeniul energiei unde companiile americane au interese speciale. În acest cadru a fost amestecat gazul cu problema corupţiei. Propaganda băsistă a exagerat în mod artificial dimensiunea vizitei celor trei senatori, apreciaţi drept “cei mai influenţi” sau “cei mai importanţi”. Nimeni dintre entuziaştii trompeţi nu a prezentat locul celor trei senatori în sistemul politic american, orientările lor politice şi “greutatea” reală a declaraţiilor publice. Nici elemente minime din “istoria” celor trei deveniţi apostoli anticorupţie în România.

John Mc Cain este cel mai cunoscut dintre vizitatori. El a fost candidatul republicanilor în 2008, când a pierdut prezidenţialele în faţa lui Barak Obama. Tatăl şi bunicul patern au fost amirali şi John Mc Cain a fost orientat spre cariera militară în marină. În războiul din Vietnam, avionul pe care îl pilota a fost doborât şi au urmat 5 ani şi jumătate de prizonierat, până în 1973. Intră în politică şi obţine mandate succesive în Camera Reprezentanţilor şi apoi în Senat. Este considerat un conservator radical, adept al măsurilor dure, de folosire a forţei în conflictele din diferite părţi ale lumii. Făcând cuplu cu Sarah Palin la prezidenţiale a criticat vehement deciziile şi programele lui Obama şi ale Partidului Democrat. În biografia lui sunt însă şi pete care se şterg greu. Eroul din Vietnam a fost investigat de Comisia de Etică a Senatului într-o afacere scandaloasă denumită “Keating Five”. Un grup de cinci senatori, între care şi Mc Cain, au fost supuşi anchetei federale, între 1987-1989, sub acuzaţia că au intervenit în reglementări favorizante pentru Charles Keating Jr, un preşedinte de bancă de la care senatorii au primit 1,4 milioane dolari. Fondul de economii girat de bancă a devenit un dezastru financiar care a costat guvernul federal peste 3 miliarde de dolari, 23 de depunători pierzându-şi economiile de o viaţă. Mc Caine nu a fost condamnat, dar a recunoscut că implicarea lui în afacere a fost “cea mai mare greşeală a vieţii”. Alte probleme recente a avut senatorul care dă lecţii de moralitate la Bucureşti şi pentru relaţii dubioase cu un agent electoral, Nathan Sproul, finanţator al campaniei lui Mc Cain, după cum relata Huffington Post. Mc Cain a dorit să aibă imaginea unui luptător înverşunat împotriva corupţiei. Dar investigaţia comisiei senatoriale în “cazul Abramoff” pentru fraudarea fondurilor pentru comunităţile indiene a arătat că “intransigentul” i-a protejat pe câţiva republicani şi, mai mult, firmele de lobby implicate i-au făcut donaţii de circa 400.000 de dolari, potrivit Responsitive Politics Center.
Reţelele de socializare spun că “Mc Cain nu este persoana care se prezintă. Şi probabil nu a fost niciodată ce vrea să pară a fi”.

Christopher Murphy este senator democrat din anul 2013. Noul venit în Capitoliu spunea la Bucureşti că ar fi de tot râsul dacă la Washington s-ar proceda ca la Bucureşti, unde Parlamentul protejează corupţii. A uitat să ne explice, dacă e de tot râsul, că acasă a fost dat în judecată pentru că nu şi-a plătit chirii şi impozite la ipotecă. Nici nu a amintit cum Webster Bank, la care a fost avocat, a primit 400 milioane de dolari în 2009, după ce a votat, atunci ca membru al Camerei Reprezentanţilor, Troubled Asset Relief – o lege de salvare a băncilor în dificultate. În campanie primise donaţii de la aceeaşi bancă. În 2012 şi-a pus cenuşă în cap, cerându-şi scuze pentru “problemele financiare din trecut”.

În fine, Ron Johnson, al treilea membru al echipei de senatori-apostoli ai anticorupţiei în România, este membru al Tea Party. Este un înfocat apărător al dreptului de port armă şi de eliminare a restricţiilor la vânzările comerciale de arme de foc. S-a pronunţat împotriva finanţării programelor de cercetări pentru celule stem. Nu a fost însă împotriva finanţării indirecte de către propria firmă a campaniei pentru Senat care i-a achitat “drepturi restante” de 10 milioane dolari pentru perioada 1997-2011. El a vărsat 8,2 milioane dolari contribuţie proprie la campania electorală care i-a adus un loc în Senat.

Aceşti trei senatori ai SUA au pledat înfocat la Bucureşti împotriva corupţiei. Mesajul lor este corect şi bine venit.
Dacă ştiam cu un ceas mai devreme şi problemele lor de acasă cu acuzele de corupţie, le puteam spune proverbele cu bârna din ochiul altuia sau “râde ciob de oală spartă”.