Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerile pentru Președinția României, ale cărei campanii electorale se află în toi, se desfășoară în baza Legii nr 370/2004 și a unei Hotărâri a Autorității Electorale Permanente, prin care sunt reglementate sursele de finanțare ale partidelor și candidaților, modul în care pot fi cheltuite aceste sume și, mai mult, că toate investițiie financiare plătite și cheltuite conform legii vor fi restituite de la bugetul de stat. Inclusiv împrumuturile contractate în nume propriu, pe persoană fizică, de către acești candidați dacă, individual, sprijiniți oficial de un partid politic sau de o asociație a cetățenilor, obțin, în alegeri, cel puțin 3 la sută din numărul total al voturilor valabil exprimate. Adică, exact așa cum a procedat și Rovana Plumb, când a candidat și a obținut, în luna mai a acestui an, un post de europarlamentar. Numai că, în cazul ei, Parlamentul European, la presiunile propagandistice ale unor structuri de la București, printre care se numără și președintele Klaus Iohannis, candidat la prezidențiale, a decis să respingă numirea ei în funcția de comisar european pe Transporturi, din cauză că s-ar fi aflat în “conflict de interese”. Conflict generat, în mintea celor care au propagat astfel de mesaje, de faptul că Plumb s-a împrumutat de bani, pentru a finanța campania electorală a partidului pe listele căruia a candidat.
Partidul Național Liberal și Alianța USR-PLUS, structuri politice care au făcut, în urmă cu o lună, un lobby în forță la Bruxelles, pentru a bloca nominalizarea Rovanei Plumb în funcția de comisar european, beneficiază, în această perioadă a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, de aceleași prevederi legale ca și Rovana Plumb în primăvara acestui an. Adică de posibilitatea contractării de împrumuturi în bani, atât de către partid, cât și de candidații pe care aceștia îi susțin, pentru finanțarea campaniei electorale. Urmând ca, după cheltuirea acestor sume, în baza documentelor justificative, Autoritatea Electorală Permanentă să ramburseze până la ultimul leu, iar cei care s-au împrumutat să restituie datoria și asta, în termen de 30 de zile de la “OK-ul” statului.
Rovana Plumb a fost respinsă pentru a ocupa funcția de comisar european pe domeniul Transporturilor după ce, în comisiile de avizare, a fost pusă la zid că a împrumutat de la o persoană fizică suma de 800.000 de lei, europarlamentarii străini, alimentați în acest sens cu informații false de la București, susținând că acest lucru reprezintă un conflict de interese. Iar în țară, PNL și USR, precum și “gurile de tun” ale acestora au dus o adevărată campanie împotriva Rovanei Plumb. Rezultatul, România nu are nominalizat, nici la această oră, un comisar european.
Conflict de interese inexistent, conform legii românești
Faptul că nu a existat niciun conflict de interese în cazul Rovanei Plumb, este demonstrat de legislația electorală aferentă alegerilor europarlamentare. Însă cu adevărat important este faptul că de aceleași prevederi care, în ochii Uniunii Europene, se traduce în “conflict de interese” beneficiază inclusiv candidații la prezidențiale susținuți, astăzi, de USR și PNL – Dan Barna și Klaus Werner Iohannis.
Citește pe Antena3.ro
La data de 4 octombrie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a emis Hotărârea cu numărul 34, privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din anul 2019. Conform acestui document, până la data de 12 octombrie, partidele politice și asciațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale aveau obligația de a deschide câte un cont bancar care să fie utilizat pentru finanțarea campaniei electorale. Prin excepție, tot până pe 12 octombrie, candidații propuși de formațiunile politice sau de asociațiile cetățenilor pot deschide conturi bancare distincte de cel notificat de formațiunile politice, iar partidele politice care obțin, conform legii, subvenții de la bugetul de stat pot deschide un cont separat destinat sumelor de bani transferate din contul de subvenții de la bugetul de stat.
Pot fi împrumuturi de până la 41.600.000 de lei de candidat
Iată ce spune acest Ghid, cu privire la proveniența fondurilor de campanie pe care le pot atrage partidele politice în aceste alegeri. Este vorba despre contribuții ale membrilor de partid, de donații, de venituri provenite din activități proprii, din subvenții de la bugetul de stat și… de împrumuturi de bani de la persoane fizice și juridice.
Partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținâd minorităților naționale pot, conform acestui Ghid, să contribuie cu fonduri proprii la campania electorală până la concurența sumei de 41.600.000 de lei, aceasta reprezentând valoarea maximă admisă a tuturor contribuțiilor electorale. Iar declarația privind încasarea acestor contribuții trebuie să prezinte tipul sursei de venit: cotizație, venit propriu, donație, subvenție de la bugetul de stat, împrumut în bani de la persoane fizice sau de la instituții de credit ori de la persoane juridice.
Să vedem dacă, în cazul alegerilor prezidențiale, candidații înșiși pot să-și finanțeze campania electorală cu sume provenite din împrumuturi. Ghidul arată că aceste contribuții ale candidaților pot proveni exclusiv din venituri proprii ale acestora, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi luate de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit. Adică exact ce a făcut Rovana Plumb la alegerile europarlamentare și a fost respinsă de Parlamentul European, pe motiv de conflict de interese.
Ca și în cazul partidelor politice, candidații înșiși pot contribui la campania electorală proprie cu fonduri provenite din sursele enumerate mai sus, până la concurența sumei de 41.600.000 de lei.
Trebuie doar prezentat un act notarial sau un contract de credit
Ghidul mai prevede că, în cel mult trei zile lucrătoare de la data depunerii sau a virării unei sume de bani în contul bancar notificat pentru campania electorală, candidatul are obligația de a preda mandatarului financiar coordonator o declarație cu indicarea provenienței fiecărei contribuții în parte. Aceste contribuții pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile bancare deschise pentru campania electorală numai de către candidați sau de către mandatarul financiar, la împuternicirea acestora și numai între data rămânerii definitive a candidaturilor și data încheierii campaniei electorale.
De asemenea, sumele de bani reprezentând contribuțiile candidaților depuse sau virate în conturile bancare deschise pentru campania electorală pot fi folosite pentru campania electorală numai după data depunerii acestora la Autoritatea Electorală Permanentă.
În ceea ce privește donațiile, acestea trebuie să provină doar de la persoane fizice, nu pot depăși valoarea de 416.000 de lei, iar donațiile cu o valoare mai mare de 20.800 de lei pot fi primite de candidați prin conturi bancare.
Împrumuturile, perfect legale
Conform documentului citat, împrumuturile primite de către candidați drept contribuții pentru finanțarea campaniei electorale pot fi doar în bani și pot proveni doar de la persoane fizice sau juridice, numai dacă sunt contractate doar prin acte notariale.
Aceste acte notariale trebuie să fie însoțite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se modul și termenul de rambursare a acestor sume.
Cum pot fi cheltuite aceste sume de campanie
Autoritatea Electorală Permanentă prezintă, în Hotărârea adoptată și publicată în Monitorul Oficial al României, și modul în care pot fi cheltuite aceste sume de campanie, indiferent de proveniența legală a sumelor contributoare. Aceste cheltuieli trebuie să respecte câteva codiții stricte.
Astfel, cheltuielile trebuie să provină numai din sumele reprezentând contribuții ale candidailor sau ale formațiunilor politice. Cheltuielile trebuie să fie angajate exclusiv numai după primirea vizei prealabile a mandatarilor financiari sau coordonatori.
Cheltuielile trebuie să fie efectuate numai pentru campania electorală proprie.
De asemenea, cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale sau virate în conturile bancare destinate pentru campania electorală. Toate aceste cheltuieli se vor raporta la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 15 zile de la desfășurarea alegerilor, respectiv până la data de 26 noiembrie 2019, la ora 24.00.
AEP atrage atenția că unui candidat declarat ales nu i se va putea valida mandatul dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale nu a fost depus în condițiile legii.
Aviz europenilor: Cheltuielile electorale sunt rambursate de la buget
Actul normativ citat arată și modul în care un candidat, în speța dată, la alegerile prezidențiale, dar care este valabil și pentru alte alegeri, inclusiv cele europarlamentare, poate primi înapoi, de la stat, banii cheltuiți. Inclusiv banii pe care i-a împrumutat ca să-și finanțeze campania.
Astfel, partidele politice și organizațiile cetățenilor care obțin, individual sau într-o alianță politică și electorală, cel puțin 3 procente din totalul voturilor valabil exprimate, precum și candidații independenți care obțin, de asemenea, minimum trei la sută din voturile valabil exprimate, a dreptului la rambursarea cheltuielilor efectuate în campania electorală.
Rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate se realizează pentru sumele validate de către Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice. Iar cererea de rambursare a acestor sume trebuie depusă până la data de 11 decembrie 2019, ora 24.00. Orice cerere de rambursare depusă după acest termen nu va fi luată în considerare.
Partidele politrice și organizațiile cetățenești aparținând minorităților naționale, prin mandatarii financiari, au obligația de a restitui candidaților, în termen de 30 de zile de la data rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă, a sumelor rambursate, dar și a sumelor necheltuite, conform contribuțiilor pe care le-au depus.
Câți bani pot fi cheltuiți, în funcție de natura serviciilor electorale
Autoritatea Electorală Permanentă defalchează, în acest Ghid aprobat, și o listă cu tipuri de cheltuieli care pot fi efectuate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, și, mai mult, pe capitole care este suma maximă admisă a fi cheltuită.
Astfel, cheltuielile pentru producția și difuzarea de materiale de propagandă electorală în presă, radio și TV nu pot depăși, în primul tur de scrutin, suma de 16.640.000 de lei, iar în al doilea tur, suma de 8.320.000 de lei.
Cheltuielile pentru producția și difuzarea de materiale de propagandă electorală difuzată în mediul online nu pot fi mai mari de 12.480.000 de lei, în primul tur și de 6.240.000 de lei, în al doilea tur.
Plata cercetărilor sociologice nu poate depăși, în primul tur, valoarea de 12.480.000 de lei, iar în al doilea tur, nu poate fi mai mare de 6.240.000 de lei.
Afișele electorale nu pot depăși, în primul tur, 8.320.000 de lei, iar în al doilea tur, nu pot fi mai costisitoare de 4.160.000 de lei.
Broșurile, pliantele și alte materiale tipărite nu pot costa, în primul tur, mai mult de 20.800.000 de lei, iar în al doilea tur, nu pot depăși valoarea de 10.400.000 de lei.
În fine, partidele și candidații nu pot cheltui mai mult de 12.480.000 de lei, în primul tur, și mai mult de 6.240.000 de lei, în al doilea tur, pentru servicii, protocol, cazare, transport, consultanță și alte achiziții.
