Magistraţii Curţii Constituţionale din România (CCR) au stabilit, cu majoritate de voturi, că există un conflict juridic de natură constituţională în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului
Magistraţii Curţii Constituţionale din România (CCR) au stabilit, cu majoritate de voturi, că există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator, se arată în comunicatul CCR.
OBLIGATORIU. Astfel instanţa a stabilit că procurorii trebuie să ceară şi avizul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, pentru urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator. Instanţa a stabilit că pentru miniştrii în exerciţiu ori foşti care la data sesizării nu au şi calitatea de deputat sau senator, Parchetul va cere avizul de urmărire preşedintelui României. Curtea a mai stabilit că între preşedintele României şi cele două Camere ale Parlamentului nu există un conflict juridic de natură constituţională. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. Cu alte cuvinte, pentru ca procurorii să-i poată urmări penal pe foştii miniştri Codruţ Şereş, Adrian Năstase, Paul Păcuraru şi Miron Mitrea trebuie să ceară avizul Parlamentului.