Ce motive ar putea invoca coaliţia în favoarea suspendării

Liderii PSD şi ALDE se întâlnesc, astăzi, pentru a decide dacă recurg sau nu la suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis. Motivul imediat ar fi refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o demite pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, însă este puţin probabil ca cei din coaliţie să invoce doar acest motiv în documentul de motivare a suspendării pe care vor trebui să-l trimită Curţii Constituţionale pentru aviz.

Cele două suspendări ale preşedintelui Traian Băsescu au fost justificate fiecare cu o serie de argumente prezentate pe larg. Este puţin probabil ca o eventuală suspendare a lui Iohannis să fie fundamentată doar pe nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale referitoare la Kovesi, mai ales că, deocamdată, preşedintele nu a refuzat explicit să o demită, ci doar a tergiversat decizia sub pretextul „aprofundării” motivării venite de la CCR. Raportându-ne la documentele care au stat la baza suspendărilor anteriorare, se pot identifica o altă serie de argumente care ar putea fi invocate de către PSD-ALDE. Astfel, tot în legătură cu CCR, lui Iohannis i se pot imputa comentariile făcute pe marginea duratei mandatului judecătorului Petre Lăzăroiu, precum şi discuţia cu acesta pe care a iniţiat-o fostul consilier prezidenţial Simina Tănăsescu. „A fost o modalitate de a mi se arăta un cartonaş”, a descris Lăzăroiu întregul incident, semn că, la nivelul Curţii, episodul poate fi interpretat ca o presiune la adresa acestei instituţii. În plus, poate fi invocat şi faptul că preşedintele Iohannis a cerut explicit CCR să amâne pronunţarea pe legile Justiţiei până când va veni punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia. În concluzie, relaţia Iohannis cu CCR poate fi exploatată considerabil în cazul unei eventuale suspendări, mai ales că judecătorii Curţii au fost protagonişti ai acestor incidente.

În apărarea lui Dăncilă şi Grindeanu

Un al patrulea motiv, de data asta fără legătură cu CCR, îl poate constitui solicitarea repetată pe care Klaus Iohannis a adresat-o premierului Dăncilă de a demisiona. De la sfârşitul lunii aprilie, şeful statului i-a cerut demisia, în mod public, de patru ori. „Este imperioasă demisia doamnei Dăncilă pentru a face loc unor oameni responsabili şi competenţi”, spunea, pe 7 mai, Klaus Iohannis, declaraţie care poate fi interpretată ca o tentativă a Preşedinţiei de a înlătura Guvernul. De relaţia preşedintelui cu Palatul Victoria poate fi reclamată de către coaliţie şi prezenţa lui Iohannis în Piaţa Victoriei pe 22 ianuarie 2017, când şeful statului a venit să-şi arate susţinerea faţă de cei care protestau atunci faţă de schimbarea legislaţiei penale care avea să se petreacă ulterior prin OUG 13. „Am venit aici în Piaţa Universităţii, ca şi miile de români, să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Or aşa ceva nu se poate admite”, spunea atunci şeful statului, afirmaţie socotită de către PSD, la acea vreme, drept o încercare de blocare a Guvernului în a-şi exercita prerogativele, mai ales că, ulterior, CCR a dat un OK pentru OUG 13 din punctul de vedere al constituţionalităţii. Încercarea de a demite premierul şi tentativa de uzurpare a puterilor Guvernului au fost reclamate şi la suspendările anterioare, din 2007 şi 2012.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

O numire întârziată

Deşi desemnarea lui Gabriel Vlase pentru şefia Serviciului de Informaţii Externe pare să fi fost o concesie pe care preşedintele a făcut-o actualei puteri, PSD poate invoca şi acest lucru pentru suspendare. După demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Iohannis nu a făcut nicio propunere pentru acest post timp de aproape doi ani, prelungind interimatul lui Silviu Predoiu, astfel că Parlamentul nu a putut să-şi exercite dreptul de a valida sau nu prin vot o propunere venită din partea şefului statului, lucru pe care Dragnea l-a evocat recent, inclusiv după nominalizarea lui Vlase.

Ofuscarea social-democraţilor legată de folosirea apelativului „penali” de către preşedintele Iohannis la adresa liderilor lor este un indiciu că ar putea fi folosită şi ca argument la suspendare, sub motiv că ar încălca prezumţia de nevinovăţie, înscrisă inclusiv în Constituţie. Deocamdată, Iohannis a contestat amenda de la CNCD în instanţă.

O tradiţie a avizelor negative de la CCR

Nici suspendarea din 2007, nici cea din 2012 nu au avut în spate un aviz favorabil în favoarea demersului din partea Curţii Constituţionale. În cazul primeia avizul a fost clar negativ, iar în cazul celei de-a doua, deşi Curtea nu s-a pronunţat categoric într-un sens sau altul, niciunul dintre capetele de acuzare aduse atunci lui Băsescu nu au căpătat susţinerea judecătorilor constituţionali. În 2007, lui Băsescu i s-a imputat încercarea de a schimba preşedinţii Camerelor Parlamentului, presiunile la adresa lui Tăriceanu de a-şi da demisia de la şefia Guvernului pentru convocarea anticipatelor, partizanatul politic în favoarea Partidului Democrat şi atacarea constantă a altor formaţiuni politice, controlarea unor instituţii ale statului prin interpuşi ş.a. Aceste acuzaţii au fost formulate de către o comisie parlamnentară special constituită în acest scop, care a eloborat, în martie 2007, un raport de aproape 700 de pagini a căror concluzie era că Băsescu a încălcat 27 de articole din Constituţie. În 2012, o parte din aceste argumente au fost reluate şi s-au adus acuzaţii noi. În esenţă, argumentele au fost grupate în şapte capete de acuzare: subordonarea Guvernului de către preşedinte, încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (cu trimitere la tăierea salariilor şi pensiilor şi afirmaţiile discriminatorii la adresa romilor), încălcare principiului separaţiei puterilor în stat şi independenţei justiţiei, iniţierea unui proiect de revizuire a Constituţiei cu încălcarea textului constituţional actual, presiuni la adresa Curţii Constituţionale, abandonarea rolului de mediator în stat şi societate şi intenţia anunţată public de a refuza numirea unui premier din partea USL.

Klaus Iohannis a declarat de mai multe ori că nu se teme de o eventuală suspendare din funcţie