Un public format din functionari si asistenti din delegatia ungara si de euroobservatori romani a "intampinat" filmul despre ceangai difuzat marti seara la sediul Parlamentului European.
Difuzarea documentarului "Fabricat in Romania - Copiii din Diaspora ceangailor din Romania" n-a justificat controversele iscate in jurul sau. In incinta cladirii Parlamentului European, unde a avut loc proiectia, mai mult romanii si ungurii au avut curiozitatea sa vada exact despre ce este vorba si sa onoreze, astfel, invitatia semnata de europarlamentarul ungar de dreapta Gyorgy Schopflin. Principala concluzie a fost ca la Parlamentul European s-au auzit, de-a lungul timpului, multe lucruri foarte grave despre Romania, de la adoptiile internationale pana la cheltuirea fondurilor europene, dar ca acum nu e cazul de asa ceva. FILM SI DEZBATERE. Potrivit corespondentului la Bruxelles al postului national de radio, citat de Rador, documentarul filmat in 2004 in comunele Pustiana si Cleja din judetul Bacau sugereaza ca minoritatea ceangailor este marginalizata, traieste in saracie si nu isi poate cultiva limba materna decat in cadrul familiei. Exista o serie de "hibe" ale filmului semnat de regizoarea Zsofia Vitezy. In primul rand, saracia ilustrata in documentar face parte din viata de zi cu zi a tuturor localnicilor din acea zona a Moldovei, nu doar a ceangailor. In plus, documentatia filmului dateaza din 2001, pelicula, din 2004, iar realitatea in 2006 este alta. DISPROPORTIONAT. "Eu cred ca noi ne-am inflamat un pic disproportionat. Trebuie sa fim mai rigurosi atunci cand tratam strategiile propagandistice de la Budapesta si sa avem si noi mijloace de reactie putin mai fine, adica daca ei fac un film intr-un sat din Moldova punand accentul pe faptul ca oamenii sunt saraci sau ca se imbata la crasma si canta pe drum, atunci si noi am putea sa facem, sa spunem, un film intr-o comunitate de romani deznationalizati din Ungaria, unde sunt garduri rupte si noroi pe drum", crede euroobservatorul Vasile Dancu. In sala erau, mai mult de 85%, functionari si asistenti din delegatia maghiara, iar restul cred ca eram noi. N-a fost un mare succes, cum se spera sa fie, pentru ca materialul insotitor al filmului era total diferit de ce a rulat acolo", a spus si Adrian Cioroianu.
LA FEL DE SARACI
|
Reactii au existat si in tara. Reprezentanta Asociatiei maghiarilor ceangai din Moldova, Silvia Roca, a fost de acord ca ceangaii nu sunt mai saraci decat romanii din Moldova.
In schimb, ea a reclamat lipsa de bunavointa a autoritatilor romane fata de eforturile asociatiei de a proteja limba maghiara. "In ultimii patru ani, noi am reusit introducerea studiului limbii maghiare in regim de trei ore pe saptamana pentru un numar destul de mare de copii, aproximativ 750 de copii, in 12 sate din judetul Bacau. Eforturile noastre nu au fost insotite de eforturile autoritatilor. Suntem acum in relatii sa zicem acceptabile cu Inspectoratul Scolar, dar nu asta a fost situatia acum trei ani, cand eram in proces cu ei", a spus Silvia Roca. |
Citește pe Antena3.ro