Cinci noi sărbători, pe agenda aleşilor

Parlamentarii nu se limiteată doar la praznicele din calendarului creştin-ortodox. Sau la serbările din campania electorală. Aşa că încearcă să inventeze ale motive de sărbătoare. Ce-i drept legale şi laice, nu religioase. Cinci dintre proiectele de lege din Senat ne arată că, aleșii doresc să petreacă de  Ziua gastronomiei şi vinului românesc, Ziua meseriilor, Ziua Constructorului, Ziua Dăruirii, dar şi să impună Ziua Democraţiei Româneşti.

Sărbătorile pe care le propun parlamentarii par grefate pe un elan nostalgic după vremuri de mult apuse. Astfel, deputatul PNL Raluca Turcan, iniţiatoarea proiectului de lege pentru serbarea Zilei Meseriilor priveşte înspre trecutul îndepărtat, către timpurile lui Alexandru Ioan Cuza. Ziua Naţională a Meseriilor ar urma să fie sărbătorită pe 25 noiembrie, ziua în care, în 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea instrucţiunii din Principatele Unite, de fapt prima lege a educaţiei din România. Prin Ziua Naţională a Meseriilor se doreşte, de fapt, promovarea învăţământului profesional şi tehnic, explică iniţiatoarea proiectului, deputatul PNL Raluca Turcan. Deputata remarcă cu năduf că în România există prejudecata că oamenii care merg la un liceu profesional şi optează pentru o meserie tehnică sunt mai prejos decât cei care obţin o diplomă de facultate. „Cu un heirupism îngrozitor, aproape toată lumea a ajuns în România să primească o diplomă de facultate.”, a spus Turcan. Chiar şi breasla constructorilor trebuie să-şi primească prinosul cu o Zi a Constructorului, spune deputatul PSD Mînzatu Roxana. Ne trebuie, cred parlamentarii, şi o sărbătoare naţională a gastronomiei şi a vinului românesc. Aceasta ar urma să fie serbată pe 11 septembrie, explică deputatul PSD Mihai Mohaci, iniţiatorul proiectului. Bucatele şi vinurile româneşti reprezintă un cumul de tradiţii care încâtă simţurile,  notează deputatul PSD în expunerea de motive. O a treia sărbătoare naţională îşi propune să marcheze Ziua Revoluţiei Române de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti de la  1848 care ar urma să fie sărbătorită pe 11 iunie, ziua în care domnitorul Ţării Românâneşti, Gheorghe Bibescu, a promulgat, în 1848, Proclamaţia de la Islaz. Nicolae Bădălău, fost preşedinte executiv al PSD şi senator al formaţiunii aflate la guvernare vrea ca românii să sărbătorească Ziua Dăruirii, pe 25 septembrie. Senatorul PSD îşi doreşte cu obstinaţie ca în această zi să se organizeze programe şi manifestări culturale, educative, artistice şi de voluntariat, cu caracter social, sau, mai simplu spus, îşi doreşte un zaiafet. Senatorul PSD are şi un motto în expunerea de motive la propunerea legislativă. Prologul său este un citat din Blaise Pascal: “Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi.” De altfel, întreaga expunere de motive seamănă cu o compunere a unui şcolar exaltat, dornic de ecumenism şi armonie în societate. ”Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos”, spune iniţiatorul, în expunerea de motive.

”11 septembrie a fost stabilită (data pentru sărbătorirea Zilei gastronomiei -n.r.) tocmai datorită faptului că în acea zi se sărbătoreşte Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul, un sfânt provenit dintre călugării care slujeau la bucătărie”, clarifică social-democratul Mohaci.

Calendar plin de solemnităţi şi zile zurlii

Dincolo de excesul de zel al parlamentarilor noştri, există câteva sărbători publice deja hotărâte prin lege, care chiar merită a fi sărbătorite. Ziua lui Mihai Eminescu a devenit, de pildă, Ziua Culturii Naţionale. Desigur, avem în calendar şi Ziua Brâncuşi. Alte ceremoniale se organizează şi de Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului sau de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. Există şi categoria sărbătorilor de impact social, „transpuse în legislația națională” printre care Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Ziua Mondială a Sindromului Down, Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Sclaviei şi Comerţului Transatlantic cu Sclavi sau Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Totuşi, printre aceste sărbători distinse, se strecoară şi câteva alte festivităţi menită să smulgă zâmbete. Ziua Scafandrului Român se serbează pe 1 octombrie, pe când Ziua Rezervistului Militar e pe 31 mai. Avem şi Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România, serbată pe 23 aprilie, în aceeaşi zi cu Ziua Feroviarilor. Două zile par să-l fi inspirat pe Nicolae Bădălău să propună Ziua Dăruirii, căci românii serbează Ziua Prieteniei, dar şi Ziua Fericirii.

Aceste zile de sărbătoare naţională pentru care parlamentarii au încropit proiecte de lege aflate momentan în dezbatere publică la Senat nu vor fi însă şi zile nelucrătoare.