x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică DAN VOICULESCU – SCRISOARE CĂTRE TRAIAN BĂSESCU / Propuneri pentru depăşirea crizei

DAN VOICULESCU – SCRISOARE CĂTRE TRAIAN BĂSESCU / Propuneri pentru depăşirea crizei

21 Ian 2009   •   00:00
DAN VOICULESCU – SCRISOARE CĂTRE TRAIAN BĂSESCU / Propuneri pentru depăşirea crizei

Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, i-a trimis ieri o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, în care îi comunică punctul său de vedere privind modul în care Guvernul poate acorda în 2009 ajutoare de stat pentru depăşirea crizei economice. Prezentăm textul integral al acestei scrisori.




Dan Voiculescu îşi exprimă speranţa că şeful statului va îndruma actualul Guvern să acţioneze cu onestitate şi precauţie în perioada de criză
Credit: Marin Raica/JURNALUL NAŢIONAL

Domnule Preşedinte,


Pe fondul circumstanţelor economice dificile şi ţinând cont de dezbaterea faţă de măsurile pe care le preconizează Guvernul, pentru susţinerea stabilităţii economice pe perioada de criză, doresc să vă aduc la cunoştinţă un punct de vedere, care cred că poate ajuta Guvernul pe parcursul anului 2009, în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de stat destinate depăşirii crizei economice din România.

Consider că implicarea dumneavoastră pentru găsirea soluţiilor de traversare a crizei economice este urmarea firească a responsabilităţii asumate prin girul moral pe care l-aţi oferit acestui Guvern.

Punctul meu de vedere se bazează pe o lectură atentă a conduitei guvernelor din spaţiul euro, vizând măsurile pentru controlul efectelor crizei economice şi face necesare clarificări din partea Executivului în ceea ce priveşte stabilirea unui cadru transparent şi responsabil pentru acordarea ajutoarelor de stat în perioada de criză.

Domnului Traian Băsescu,
Preşedintele României

Spre ştiinţă:
Domnului Emil Boc – primul-ministru
Domnului Mircea Geoană – Preşedintele Senatului
Doamnei Roberta Anastase – Preşedintele Camerei Deputaţilor
Domnului Nicolae Idu – Ambasador Delegaţia Comisiei Europene în România

Îngrijorările mele au fost generate atât de inexactităţile profunde care s-au vehiculat în dezbaterea publică internă, pe tema modalităţilor de intervenţie a Guvernului vizând suportul acordat agenţilor economici pentru a depăşi perioada de criză, dar şi de lipsa unui punct de vedere clar al autorităţilor pe acest subiect. Criza financiară şi economică în 2008 a ridicat, pe de o parte, problema necesităţii acordării de ajutoare de stat instituţiilor financiare şi companiilor aflate în dificultate, iar pe de altă parte, a evidenţiat problema compatibilităţii acestor ajutoare cu politica europeană de concurenţă.

În condiţiile constrângerilor bugetare dure, specifice perioadelor de încetinire economică, cum este cazul României, sau recesiune, cum este situaţia spaţiului euro, dezbaterea despre ajutoarele de stat pentru agenţi economici ridică întrebări fireşti:

Este corect să creştem deficitul bugetar şi datoria publică pentru a salva unele companii şi unele investiţii?

Trebuie să sacrificăm investiţiile publice pentru a salva alte investiţii private?

Trebuie să plătim cu toţii pierderile fără a fi parteneri şi la profit? Mai mult, ne putem permite acest lucru?

Să nu uităm că România a terminat anul 2008 cu un deficit bugetar de aproape 5% din PIB, cu un necesar de finanţare – deficitul de cont curent + datoria pe termen scurt publică şi privată + serviciul datoriei pe termen lung + o parte din deficitul bugetar – de aproximativ 40 miliarde de euro pentru anul 2009.

Răspunsurile la aceste întrebări derivă din respectarea cadrului legal comunitar (apreciez, de exemplu, că ajutoarele acordate unor firme din industria auto, pe ultima sută de metri, de Guvernul Tăriceanu nu respectă legislaţia europeană) şi din menţinerea constrângerilor bugetare dure ale economiei româneşti.

Doar aşa vom putea menţine echilibrul necesar în acordarea de ajutoare de stat, în condiţiile în care criza economică se va acutiza în 2009!

Domnule Preşedinte,
Dacă Guvernul doreşte să traverseze corect perioada de criză economică, din perspectiva impactului optim al măsurilor sale asupra economiei reale, protejând şi echilibrul social, dar şi legile pieţei libere; dacă doreşte să fie un partener onest al mediului de afaceri, consider că este imperativ să ia în considerare următoarele elemente, pentru fundamentarea oricărei acţiuni de ajutor al agenţilor economici:

1. Guvernul trebuie să notifice o schemă de ajutor de stat pentru situaţii de criză, care să respecte cadrul comunitar şi să fie în permanentă legătură cu Comisia Europeană, pentru a primi acordul acesteia. Schema trebuie să cuprindă o sumă maximă globală la care se ridică pachetul de ajutoare. Suma aferentă trebuie să se regăsească în bugetul pe 2009 şi să fie aprobată de Parlament;

2. Ajutoarele de salvare trebuie restituite, conform legislaţiei europene, cu dobândă în termen de 6 luni. Dacă nu sunt restituite, statul devine acţionar, proporţional cu banii investiţi;

3. Ajutoarele de restructurare trebuie însoţite de un plan de restructurare. Trebuie evitate abuzurile, precum folosirea unui ajutor de stat pentru creşterea cotei de piaţă.

4. Ajutoarele trebuie acordate numai pentru a remedia un dezechilibru grav în economie;

5. Statul trebuie să îşi poată impune, în firmele cărora le acordă ajutor de salvare, condiţiile privind distribuirea dividendelor, participarea la profit şi politica privind personalul de conducere;

6. Firmele care primesc ajutoare trebuie să nu fi întâmpinat dificultăţi financiare în primul semestru din 2008.


Domnule Preşedinte,

În sprijinul celor spuse mai sus, doresc să amintesc concluziile Consiliului ECOFIN din 8 octombrie 2008, unde au fost enumerate principiile pentru acordarea de ajutor de stat companiilor afectate de criză:

• Sprijinul statului trebuie să fie temporar;

• Statele membre vor veghea la respectarea intereselor contribuabililor;

• Acţionarii actuali ai companiilor care primesc ajutor de stat trebuie să suporte consecinţele acestei intervenţii;

• Statele membre trebuie să aibă posibilitatea să schimbe managementul companiilor care primesc ajutor de stat;

• Managementul companiilor care primesc ajutor de stat nu trebuie să reţină beneficii necuvenite – Statele membre trebuie să aibă posibilitatea să stabilească remuneraţia pentru funcţiile de conducere din companiile care primesc ajutoare de stat;

• Trebuie protejat interesul legitim al competitorilor companiilor care primesc ajutor de stat;

• Trebuie evitate externalităţile negative ale ajutorului de stat.

În ceea ce priveşte sectorul real al economiei, Comisia Europeană a adoptat la 17 decembrie 2008 "Cadrul temporar privind ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului la finanţare în contextul crizei financiare şi economice actuale" (IP/08/1993), prin care se introduc măsuri temporare care să permită statelor membre să ajute firmele care se confruntă cu dificultăţi în accesul la finanţare. Aceste măsuri permise, în special pentru IMM-uri, cu titlu excepţional şi temporar, sunt:

• Un ajutor de până la 500.000 de euro per companie pentru următorii doi ani, pentru a depăşi dificultăţile curente;

• Garanţii de stat pentru împrumuturi la dobânzi mici;

• Împrumuturi subvenţionate, în special pentru producţia de produse ecologice;

• Capital de risc de până la 2,5 milioane de euro per IMM pe an, cu condiţia ca minimum 30% din investiţie să vină din surse private.

Regulile de concurenţă se aplică în continuare, doar procedura de acordare a ajutoarelor este practic grăbită în această perioadă de criză.

Domnule Preşedinte,
În încheiere, cred că cele spuse de mine sunt cel mai categoric susţinute prin chiar exemplele concrete de ajutoare acordate de statele membre, măsuri care au primit aprobarea Comisiei Europene în 2008. Toate aceste cazuri confirmă nu numai prudenţa de care guvernele dau dovadă, atunci când oferă ajutoare financiare, dar mai ales condiţionările severe pe care statele le impun, pentru a preveni eventuale abuzuri şi pentru a recupera investiţiile făcute.  

În cazul Germaniei, unde a intrat în vigoare schema de ajutor "KfW-Sonderprogramm 2009" prin care  se oferă împrumuturi cu dobânzi reduse, împrumuturile pot fi acordate pentru 8 ani, iar subvenţionarea ratelor încetează după 4 ani.

În Italia, unde a fost implementată schema de recapitalizare a instituţiilor financiare, statul stabileşte politica de dividende şi personalul de conducere, iar banii vor fi returnaţi după încheierea crizei, la dobânda pieţei.

În Suedia, în schimbul ajutorului în valoare de 225 milioane de euro pentru salvarea Carnagie Bank, statul suedez a preluat toate acţiunile băncii.

În Belgia, unde s-a făcut recapitalizarea grupului KBC printr-o emisiune de 3,5 miliarde de euro, KBC poate răscumpăra titlurile doar dacă va plăti 150% din valoarea nominală, în timp ce statul belgian poate cere oricând plata titlurilor şi va primi între 115% şi 150% din valoarea nominală. Dacă nu va răscumpăra titlurile KBC, va plăti statului belgian dividende cu 20% peste celelalte dividende plătite în 2009 şi cu 50% mai mult în fiecare an începând din 2010.

În Marea Britanie a intrat în vigoare Planul de Recapitalizare pentru sistemul bancar – statul va recupera banii până în anul 2014, cu o dobândă mai mare cu 50 de puncte de bază, faţă de media plătită în ultimii 5 ani de instituţia care primeşte garanţia.

Domnule Preşedinte,
Păstrez speranţa că veţi îndruma actualul Guvern să acţioneze cu onestitate şi precauţie în perioada de criză. Executivul trebuie să păstreze o echitabilă măsură între obligaţia intervenţiei protective a statului în circumstanţe economice deosebite şi respectul pentru legile competiţiei libere, între respectul pentru banul contribuabililor şi nevoia susţinerii unor investiţii private cu impact social semnificativ, între obligaţia demarării proiectelor publice de dezvoltare şi nevoia de protecţie socială.

Cu sinceritate,
Dan Voiculescu

×