Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul de Mureş Marius Paşcan (PMP) a cerut explicaţii preşedintelui Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, pentru implicarea ICR în festivităţile de celebrare a 450 de ani de la Edictul de la Turda, document care adoptat de către Dieta Transilvaniei în 1568 prin care s-a consfinţit statutul de „religie tolerată” a ortodoxiei, românii de această confesiune fiind excluşi în continuare de la participarea în viaţa politică.
„Am aflat cu surprindere şi stupefacţie că Institutul Cultural Român s-a implicat în festivităţile prilejuite de aniversarea, în 19 aprilie 2018, a 450 de ani de la Edictul de la Turda, în parteneriat cu Biserica Unitariană. Cu acest prilej, episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania au elaborat un document prin care cer Parlamentelor României şi Ungariei, precum şi Parlamentului European ca data de 13 ianuarie să fie marcată drept Ziua Libertăţii Religioase”, a spus Paşcan, într-o conferinţă de presă. Stupoarea lui Marius Paşcan (PMP) este justificată. Chiar dacă Edictul de la Turda proclama pentru prima dată libertatea conştiinţei religioase şi interzicea discriminarea pe baze religioase, beneficiarii Edictului erau doar religiile profesate de ungurii şi saşii ardeleni: catolicismul, luteranismul, calvinismul, cărora li s-a alăturat atunci şi Biserica Unitariană. Ortodoxismul rămânea în continuare „religie tolerată”, expresie a statutului politic inferior al românilor din Transilvania. „V-aţi consultat cu vreun istoric sau specialist atunci când aţi angajat Institutul Cultural Român în aniversarea şi festivităţile privitoare la 'Edictul de la Turda', prin care se considera populaţia majoritară românească de o condiţie cetăţenească inferioară, fiind doar tolerată şi nerecunoscându-i-se nici religia ortodoxă?”, o întreabă Paşcan pe Liliana Ţuroiu, preşedinta Institutului Cultural Român.
Citește pe Antena3.ro
