Marko Bela - Autonomia teritorială, mesaj electoral în 2008

Vorbeşte despre identitatea naţională a maghiarilor şi modernizare ca principii de bază, dar într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, admite că autonomia teritorială este ţinta. Preşedintele UDMR, Marko Bela, se pregăteşte de campania electorală. Pentru a construi o Românie în care un maghiar să poată fi prim-ministru.

• Jurnalul Naţional: Anul 2008 este an dublu electoral. Care este strategia UDMR pentru acest an?

Marko Bela: Şi pentru UDMR este o provocare foarte mare, fiindcă deja în 2007 unii au preconizat căderea acestei formaţiuni la alegerile pentru PE, şi în urma rezultatelor din noiembrie noi totuşi am început, după părerea mea, anul 2008 cu dreptul. Priorităţile, din punctul nostru de vedere, se aşază pe două piloane: pe de o parte, dezideratele legate de identitatea naţională: învăţământ în limba maternă, instituţiile culturale în limba maternă, diferitele forme de autonomie. Celălalt pilon ar fi modernizarea. Deci reforma societăţii româneşti, modernizarea zonelor Ardealului, în general, şi a zonelor locuite de maghiarii din Transilvania.

• Va fi organizarea Ţinutului Secuiesc o idee de bază a mesajului dumneavoastră pentru alegeri?

Mesajul va fi acesta: identitatea naţională şi modernizare. Şi cele două idei nu contrapuse, ci complementare. Cu alte cuvinte, fără modernizare nu va fi posibilă păstrarea identităţii naţionale. Nu vom putea duce în viitor identitatea naţională, nu vom putea să dezvoltăm valorile legate de identitatea naţională dacă nu ne asumăm valorile privind o modernizare şi valorile europene.

• Cât de strâns legată este ideea de autonomie teritorială de această identitate naţională, de păstrarea ei?

Este, este. Dar ideea de autonomie este legată nu numai de identitatea naţională, ci şi de celălalt deziderat, de ideea modernizării. În România, în acest moment, încă se iau deciziile în privinţa reparaţiei unei şcoli sau construirea unui pod în Bucureşti, în Guvern. Ceea ce, după părerea mea, este o absurditate. Dacă nu laşi comunitatea locală să ia aceste decizii şi să aibă banii necesari pentru a lua aceste decizii, la un moment dat vei deveni o piedică în calea reformei şi în calea modernizării, nemaivorbind despre marele dezavantaj că deciziile vor fi luate de foarte multe ori pe considerente politice. Deci, aceasta ar fi ideea autonomiei în general. Dar această idee trebuie să fie valabilă pentru toată ţara şi pentru toate zonele. În plus, în cazul maghiarilor, trebuie să luăm în considerare şi nişte criterii foarte speciale şi de aceea trebuie să vorbim în cazul lor despre nişte autonomii speciale.

• Adică autonomii teritoriale?

Maghiarii, tot aşa ca şi comunităţile locale, trebuie să fie lăsaţi să ia nişte decizii legate de identitatea lor naţională, privind învăţământul în limba maternă, cultura în limba maternă. Sau, eventual, alte domenii care au impact asupra identităţii naţionale şi astfel ajungem, într-adevăr, la ideea autonomiei teritoriale.

• Aveţi candidaţi noi pentru alegeri?

În ceea ce priveşte localele, dacă nu în toate consiliile locale şi judeţene, dar totuşi noi deja am impus o schimbare destul de radicală în 2004. Au venit foarte mulţi oameni noi, avem primari noi, avem foarte mulţi tineri în consilii. Acum va trebui să facem de fapt bilanţul acestei schimbări şi, în funcţie de acest bilanţ, va trebui să mai impunem schimbări.

• Şi pentru parlamentare?

Avem mulţi tineri în guvern şi sunt câţiva pe care i-aş vedea cu plăcere şi în grupurile parlamentare. Ceea ce nu înseamnă că ar fi nevoie de o schimbare în grupurile parlamentare.

• O să discutaţi, în vederea unei alianţe preelectorale, şi cu alte formaţiuni ale maghiarilor? Cu cine?

Este vorba depre acea treime din comunitatea maghiară care nu a votat UDMR. Cu ea aş vrea să am un dialog. Ceea ce nu înseamnă că nu accept că în viitor vor exista în continuare grupări politice în afara UDMR şi că va trebui să avem un dialog şi cu ele. Trebuie să vedem care, că ele sunt în acest moment foarte împărţite, au un conflict permanent, să vedem cine sunt liderii.

• Dacă s-ar înregistra Partidul Civic Maghiar, aţi accepta o discuţie cu ei?

Deocamdată aşteptăm să vedem cine va fi preşedintele acelui partid şi o să vedem după aceea.

• Ce sumă apreciaţi că ar fi necesară UDMR în campanie ca să depăşească pragul electoral?

Acest lucru depinde şi de cheltuielile celorlalte partide. Am văzut în această campanie că noi am avut cheltuieli mult mai mari decât acum câţiva ani. Dar nu cred că s-au dublat, nu am avut atâţia bani ca să dublăm cheltuielile, vă spun sincer.

• Dar aveţi sponsori?

Avem sponsori, bineînţeles, mai ales individuali, avem donaţii, altfel nu am face faţă.

• Căutaţi şi alţii pentru campania care se apropie?

Va trebui să căutăm, căci campania pentru PE nu a fost foarte ieftină. Din acest punct de vedere, cei care încearcă să speculeze comasarea celor două alegeri, locale şi parlamentare, au dreptate, ar însemna mai puţine cheltuieli nu numai pentru stat, ci şi pentru partide.

• Susţineţi ideea comasării celor două tipuri de alegeri?

Eu aş susţine ideea aceasta, căci nu cred că UDMR ar avea de suferit în urma unei astfel de comasări. Eventual ar fi mai avantajos şi pentru noi. Dar atunci nu amânarea alegerilor locale, ci devansarea parlamentarelor. Numai că, după părerea mea, nu este posibil, Constituţia nu ne lasă. Dar dacă s-ar ajunge la o astfel de concluzie nu ne vom împotrivi, dacă ni se explică foarte bine constituţionalitatea unei astfel de schimbări.

• Credeţi că la alegerile parlamentare o să avem o formaţiune care să câştige peste 50%?

Cu actualul sistem, nu. Şi nici cu sistemul uninominal în legătură cu care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Cu un vot uninominal în două tururi de scrutin s-ar putea însă să se ajungă la un astfel de rezultat. De fapt, acesta este scopul. Preşedintele ţării şi PD de aceea încearcă să-l impună, fiindcă speră să câştige cu peste 50%.

• Care partide ar forma o coaliţie după alegeri?

Din punctul nostru de vedere, avem o singură formaţiune incompatibilă cu UDMR: PRM. În rest, pot să speculez fel de fel de formule.

• A fost mai bună colaborarea pe care aţi avut-o cu PSD decât colaborarea cu PNL şi PD în guvern?

În coaliţia PNL-PD a existat o ceartă permanentă şi a început o competiţie electorală deja după câteva luni după ce am format guvernul, şi din acest motiv dezideratele specifice ale UDMR au căzut. De exemplu, legea minorităţilor. Din motive de naţionalism, de retorică naţionalistă, din motive demagogice a căzut legea minorităţilor. În schimb, fiind în Guvern, am făcut mult mai mult în interesul zonelor locuite de maghiari, în interesul Ardealului în general, în ceea ce priveşte infrastructura, alocaţii din buget, mult mai echitabile. Când PSD a fost în Guvern şi noi i-am susţinut din Parlament, rezultatele privind acest domeniu al infrastructurii au fost mult mai mici. Au fost mai mari rezultatele legate de identitatea naţională.

• Cum explicaţi că la euroalegeri, în judeţe unde populaţia maghiară era foarte redusă numeric, s-au obţinut foarte multe voturi pentru UDMR şi Laszlo Tokes?

Pentru UDMR nu există o diferenţă esenţială faţă de 2004. Ceea ce este în plus sunt voturile domnului episcop, dar nu îmi pot permite să fac speculaţii. Dar e foarte interesant că în aceste judeţe a avut atât de mulţi susţinători.

• În România cărui an Marko Bela ar fi premier la Palatul Victoria?

Eu nu aspir la o astfel de funcţie, pentru mine a fost o satisfacţie că am avut timp de doi ani şi jumătate funcţia de vicepremier, şi nu o funcţie de vitrină, am avut şi atribuţii, şi puterea necesară. Haideţi să vă întreb: cine în anul ’90-’91, de exemplu, şi-ar fi putut închipui că în 15-16 ani Guvernul României va avea un vicepremier maghiar? Dacă aţi fi pus o astfel de întrebare atunci, aţi fi putut primi ca răspuns un surâs şi atât. Un râs sau un surâs. Nu ştiu când şi cum, dar eu cred că trebuie să concepem o Românie în care, la un moment dat, se poate şi aceasta.

• În câteva cuvinte, ce vă doriţi de la 2008?

Reuşita celor două alegeri.

Audio

1 ● 2 ● 3 ● 4