Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votul din Camera Deputaţilor privind avizarea urmăririi penale a lui Victor Ponta a generat o serie întreagă de reacţii ale ambasa¬delor la Bucureşti ale unor state străine importante. Dincolo de formulările diplomati¬ce se întrevăd avertismente dure pentru politicienii de la Bucureşti, ce pot duce şi la reacţii adverse faţă de Uniunea Europeană.
Nicio ambasadă nu s-a încu¬metat să se pronunţe asupra acuzaţiilor aduse primului-ministru de către DNA înainte de votul din Parlament, însă reacţiile au venit în valuri după votul de marţi, iar ne-mulţumirea faţă de rezultat străbate printre rânduri. Reacţiile intră deja într-o tradiţie începută de la suspendarea din 2012 a lui Traian Băsescu, atunci când furia populară împotriva acestuia a avut drept corolar apariţia unui curent eurosceptic printre românii până atunci covârşitor proeuropeni.
Marele licurici
Ambasada SUA a expri¬mat marţi două puncte de vedere. În primul se spunea destul de sec că „nu co-mentăm cazuri individuale”, deşi adăuga că „legea trebuie să se aplice în mod egal tuturor”, cu câteva ore înainte de votul din Parlament. După ce deputaţii s-au pronunţat, americanii au mai dat un comunicat. Tot fără a comen¬ta cazuri individuale. „Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamen¬tali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe”, se arăta în comunicatul de marţi seara. În urmă cu un an, vicepreşe-dintele Joe Biden, într-o vizită la Bucureşti invoca snoava cu ocaua lui Cuza pentru a exemplifica nevoia unui trata¬ment egal al tuturor în faţa legii. „Nimeni nu e deasupra legii. Este nevoie de politicieni care să înţeleagă că Guvernul există ca să servească oa-menii, nu invers”, spunea atunci Biden într-un discurs susţinut la Palatul Cotroceni.
Arătatul pisicii Schengen
Germania şi Olanda se află printre statele care fac cu rândul atunci când se opun integrării României în spaţiul Schengen, iar reacţiile la cazul Ponta arată că ar putea să-l folosească pentru a se opune şi pe viitor pe motiv că România nu îndeplineşte condiţiile din Mecanismul de Cooperare şi Verificare. „Evoluţiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai largi legate de atitudinile faţă de justiție şi corupţie din România. Această preocupare a fost evidenţiată în prima parte a anului prin raportul MCV”, a comentat ambasada olandeză. Şi nemţii au invocat MCV-ul: „Ambasada Germaniei îşi reiterează întregul sprijin faţă de principiile Mecanismului de Cooperare şi Verificare, bazate pe valorile europene ale statului de drept şi pe care Guvernul României s-a angajat să le implementeze”. Ieri, ambasadorul Werner Lauk a avertizat din nou: „Statul de drept nu poate exista fără egali¬tatea cetăţenilor în faţa legii”. În ultimul raport pe Mecanism, din ianuarie, Comisia Europeană lăuda activitatea DNA şi ANI, dar trăgea un perdaf României pentru refuzurile Parlamentului la cereri ale procurorilor.
„Axa” Londra-Paris
Reacţia britanică poate genera interpretări diverse. „Ambasada Marii Britanii nu comentează cazurile individuale, iar situaţiile care vizează Guver¬nul României reprezintă un subiect ce trebuie gestionat de cetăţenii României”, se arăta în comunicat, fără a se preciza cum ar putea să gestioneze românii, nu justiţia, acuzaţiile de corupţie la nivel guvernamental. Printr-o ciudată coincidenţă, amabasa¬dorul Brummell postase cu câte¬va zile înainte pe Twitter un link la un articol al premierului David Cameron despre ameninţarea corupţiei la adresa prosperităţii şi securităţii. Ambasadorul Franţei, Francois Saint-Paul, a vorbit public în aceste zile despre „ega-litatea în faţa legii şi o acţiune neobstrucţionată a justiţiei” ca valori fondatoare ale Uniunii Europene. În consecinţă, şi Ro-mânia ar trebui să le respecte. Rămâne de văzut cum vor apre¬cia românii acest val de sfaturi venite dinspre Occident.
