Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Forma elaborată în cursul lunii aprilie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR), elaborată la nivelul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, conține mai multe puncte care fac parte din agenda specifică a mișcări #rezist, care nu au legătură cu motivele pentru care UE finanțează statele membre, pentru a-și ajuta economiile grav afectate de pandemia de Covid-19 și se referă la obiective aflate în zona de interes a aripii „kovesiste” din justiție sau a ONG-urilor. În proiectul respectiv sunt introduse teme ca desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, avizul conform al CSM pentru numirea procurorilor-șefi la marile parchete, modificarea codurilor penale, toate acestea la pachet cu construirea unor sedii de instituții, pentru care Cristian Ghinea cere de la UE 148 de milioane de euro. Mai mult, în această sumă ar intra și consultanța de specialitate care ar urma să fie contractată pentru monitorizarea reformelor în domeniul modificării legislației privind salarizarea unică la stat. Iar, un capitol mai jos, PNRR-ul, în varianta din aprilie, solicită 100 de milioane de euro pentru ONG-uri, care au fost grav afectate de pandemia de Covid.
Conform Pilonului V, componenta 5, din cadrul proiectului de Plan Național de Redresare și Reziliență, elaborat la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România urmează să ceară Uniunii Europene fonduri în valoare de 148 de milioane de euro pentru “reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialogul social și creșterea eficienței justiției”. Elaboratorul PNRR motivează această nevoie de finanțare, prin „eficacitatea redusă a administrației publice, care se datorează în principal lipsei de transparență și aplicării neconsecvente a normelor de etică și integritate, gradului scăzut de depolitizare a serviciilor publice și de competențe publice și digitale la nivelul corpului administrativ”.
Astfel, Ministerul condus de Cristian Ghinea, de la USR, face o descriere a reformelor și investițiilor care depind de aceste 148 de milioane de euro, precizând că ar contribui esențial la tranziția verde sau digitală prin diverse componente.
Una dintre “reformele” care ar avea legătură, doar în viziunea ministrului Ghinea, este „reforma salarizării”. Aceasta urmează să se realizeze printr-o nouă legislație la nivelul salarizării, „care să respecte principiile moderne de echitate, egalitate de gen și sustenabilitate a sistemului național de salarizare”.
Viitoarea „consultanță de specialitate”, contractată în domeniul legislației salarizării unitare
Citește pe Antena3.ro
Pe acești bani, România ar urma să evalueze actuala legislație cu focus asupra sporurilor din sistemul public. Cum se va face asta? Scrie în plan: „elaborarea unor politici publice de realizare coerente și sustenabile pe termen mediu, prin consultanță și contractare de expertiză de specialitate”. Cu alte cuvinte, UE ar trebui să finanțeze contracte pe care statul român să le încheie cu experți, pentru a modifica legislația salarizării.
Mai mult, o altă „reformă” în domeniul salarizării este „monitorizarea efectelor noilor reglementări în domeniul salarizării. Numai că, ce să vezi, nimic din toate acestea nu au legătură cu combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 asupra economiei. Iar inserarea acestor chestiuni are loc în contextul descrierii unor obiective de investiții aferente acestui subcapitol din PNRR, printre care se regăsesc înființarea și operaționalizarea unui centru de excelență în domeniul dezvoltării durabile; înființarea unui “one-stop-shop” România 2030, care înseamnă un centru virtual de “localizare” a obiectivelor de dezvoltare durabilă, la care se adaugă o schemă de granturi pentru dezvoltarea capabilității partenerilor sociali (patronate și sindicate), în vederea „creșterii dialogului social”.
Bruxellesul a respins deja finanțarea irigațiilor, pe motiv că acestea n-au legătură cu pandemia
Reamintim că, în urmă cu o săptămână, vicepremierul Dan Barna declara, la postul național de televiziune, că reprezentanții Comisiei Europene au respins partea din PNRR propusă, cu privire la sistemul de irigații, din simplul motiv că textul cu care Cristian Ghinea s-a prezentat la Bruxelles „nu este o reformă care ajută la reziliența după Covid”, întrucât PNRR, ca instrument european, a fost gândit ca statele membre UE să se repună pe picioare după pandemie. În PNRR, varianta din luna martie, spre exemplu, la Pilonul I.1, se pleca de la o sumă de negociere de patru miliarde de euro pentru “sistemul național de gestionare a apei, în care au fost trecute și irigațiile. Din aceste patru miliarde, trei miliarde erau cerute pentru irigații. Dan Barna a precizat că pentru irigații vor fi alocate fonduri din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură. Vicepremierul a spus, de asemenea, că există discuţii cu oficialii europeni „pentru acceptarea componentei de infrastructură”.
„Reformele” cu privire la legislația salarizării au, practic, aceleași șanse de finanțare din partea UE, în PNRR, ca și pachetul cu irigațiile, având tot atâta legătură cu pandemia de Covid-19.
Ghinea cheamă UE să finanțeze „reformele” din justiție, care au stat pe agenda politică a USR-PLUS
Dacă în subcapitolul cu salarizarea a fost inserată și mențiunea referitoare la consultanța de specialitate ce trebuie contractată ca să fie monitorizată legislația din domeniu, un alt subcapitol al PNRR, realizat de ministerul condus de Cristian Ghinea, este „creșterea eficienței justiției”. Concret, în document scrie că trebuie îmbunătățită infrastructura imobiliară, pentru a contribui la creșterea accesului la actul de justiție, precum și la prevenirea riscurilor de degradare sau de reducere a valorii bunurilor indisponibilizate în procesele penale. Însă, sub acest pretext, Cristian Ghinea a introdus în PNRR teme care nu au nicio legătură cu efectele pandemiei de Covid-19, ci sunt exclusiv mulate pe agenda „#rezist”.
Astfel, printre „reformele” pentru care UE ar trebui să aprobe acordarea pentru România a acestor bani se află „consolidarea aplicării principiilor statului de drept și intensificarea luptei împotriva corupției”. Clar o temă de redresare post-pandemică. La fel ca și „reforma” prin care se dorește „eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților”, trecută în același proiect al PNRR.
În document, printre reformele de combatere a efectelor pandemiei, pentru care se cere finanțare europeană, se numără și…. „desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”. Acest proiect deja a fost inițiat de colegul lui Ghinea de la Justiție, Stelian Ion, are aviz negativ de la CSM, „beneficiază” de opoziția ÎCCJ și a asociațiilor de magistrați, iar forma lui nu se bucură de sprijinul partenerilor de coaliție ai USR-PLUS, respectiv al UDMR. Dar se mai află, în același document, și punerea în acord a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală cu deciziile CCR și cu Directivele europene sau reforma Inspecției Judiciare.
Atac la prerogativele președintelui
În documentul citat se regăsește o „reformă” care deja l-a scandalizat pe însuși președintele României, Klaus Iohannis. Este vorba despre „modificarea procedurii de numire a procurorilor de rang înalt prin creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri”.
După cum deja se știe, ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, a demarat deja un proiect de lege de modificare a legile justiției, conform căruia procurorii de rang înalt să poată fi numiți în funcție de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, numai cu avizul conform al CSM, și nu cu avizul consultativ, așa cum este prevăzut în constituție și în actuala legislație.
Klaus Iohannis și-a exprimat, săptămâna aceasta, opinia cu privire la această „reformă”. El s-a declarat împotrivă, arătând că nu este de acord cu această inițiativă. „Eu personal nu cred că atribuțiile președintelui României trebuie diminuate și, personal, nu sunt de acord cu această variantă. Dar nu știu dacă ea va rămâne sau nu în proiect”, a precizat președintele.
DNA-ul pădurilor, pe care Guvernul Orban l-a „trântit” la CCR
Iar lucrurile nu se opresc aici. Proiectul de PNRR, în forma din luna aprilie, realizat de ministerul lui Cristian Ghinea, face referire la reforma denumită „înființarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracțiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri”.
În legislatura trecută, USR a reușit să-și treacă prin Parlament un proiect de lege care vizează exact acest aspect, prin care trebuia să se înființeze Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, cu voturile PSD, Pro România și PMP. PNL s-a abținut de la vot, iar UDMR a votat împotrivă. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul condus, atunci, de Ludovic Orban a atacat actul normativ la Curtea Constituțională, arătând că legea USR înființează o structură de parchet care se calcă pe competențe cu DNA și DIICOT.
În cursul lunii septembrie a anului trecut, Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului și a declarat legea ca fiind neconstituțională.
Comisia Europeană așteaptă ca România să prezinte proiectul
Toate aceste „reforme” în domeniul „creșterii eficienței justiției” au fost inserate șmecherește în PNRR, sub pretextul finanțării europene a unor proiecte de investiții. Printre acestea se numără „actualizarea specificațiilor tehnice de proiectare a sediilor de instanțe judecătorești, în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde”. De asemenea, se menționează construirea a șapte sedii destinate funcționării a 11 instanțe de judecată, a unui centru regional de arhivă și a trei capabilități de stocare multifuncționale pentru bunurile indisponibilizate în procesele penale. De asemenea, se solicită finanțare prin PNRR pentru transformarea digitală a Ministerului Justiției, a CSM, a instanțelor și a Ministerului Public.
Nimic din toate acestea nu au legătură cu efectele asupra economiei din România generate de pandemia de Covid-19, pentru care UE a implementat acest instrument de redresare și reziliență. Însă, dacă, prin absurd, Comisia Europeană și-ar da girul pentru finanțarea acestor „obiective”, toate „reformele” de mai sus ar deveni o condiție pentru România, dacă vrea să folosească acești bani.
100 de milioane de euro, pentru bietele ONG-uri
Dacă în privința Pilonului V.5, descris anterior, PNRR nu invocă, în mod direct, efectele pandemiei, în privința Pilonului V.6 o face. Acest capitol se numește „Fondul de Reziliență a societății civile”, pentru care ministrul USR Cristian Ghinea cere un buget inițial de negociat în sumă de 100 de milioane de euro.
Motivațiile trecute în document sunt absolut halucinante. „65% din ONG-urile active funcționează cu un buget anual mai mic de 10.000 de euro, iar pandemia de Covid-19 a redus posibilitatea de a folosi formele de finanțare oferite de un mediu de afaceri slăbit, la rândul său. În lipsa unui sprijin structurat și pe termen lung pentru susținerea infrastructurii civice, vulnerabilitățile la nivel organizațional s-ar accentua”, se arată în proiectul de PNRR din aprilie 2021.
Se mai afirmă, de asemenea, că „rolul ONG-urilor este esențial în planificarea și implementarea reformelor structural vizate de PNRR, prin prisma abilității de reprezentare, activare și implicare a cetățenilor în decizia publică”, dar și că „obiectivul principal al acestei componente vizează susținerea dezvoltării infrastructurii civice și a capacității ONG-urilor de construcție a capitalului social în comunități extinse de acțiune, de susținere a practicilor și valorilor democratice și de adaptare la schimbările sociale (economice, sociale, de mediu și schimbări climatice sau digitalizare”. Orice comentariu este de prisos.
