PDL face zid în jurul lui Videanu

Puterea a blocat înfiinţarea comisiei de anchetă privind "mita Daimler" în România
Deşi conducerea Senatului aprobase marţi înfiinţarea unei comisii de anchetă care să investigheze  legalitatea tranzacţiei încheiate de Primăria Generală cu concernul Daimler AG privind achiziţia celor 1.000 de autobuze Mercedes în perioada 2007-2008, ieri, în plen, senatorii puterii au blocat decizia de constituire a acestei comisii. Soli­citarea, al cărei iniţiator a fost vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, a venit după ce procurorul general adjunct al SUA i-a comunicat lui Voiculescu că SUA au informaţii despre afacerea "mita Daimler" în România, dar că acestea nu pot fi oferite decât la cererea ministrului Justiţiei. România se află pe lista celor 22 de ţări în care concernul german se pare că ar fi dat mită autorităţilor pentru a fi sigur de câştigarea unor contracte cu statul. Cătălin Predoiu a pasat însă iniţierea acestui demers procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, care însă nu a dat nici un răspuns acestei solicitări. Prin urmare, ieri, senatorii puterii au încercat şi au reuşit să îl apere pe fostul primar Adriean Videanu de a fi obligat să dea explicaţii în faţa comisiei de anchetă. Demersul lor de protejare a lui Videanu a fost chiar explicat clar de liderul grupului PDL, Cristian Rădulescu. "Această comisie, în mod sigur, va stârni doar un nor de praf şi, în urma acestui nor, nu se va şti care este adevărul, ci doar se va discuta că cineva a luat nişte bani. (...) Avem bunăvoinţă pentru aflarea adevărului, dar nu cu preţul de a arunca praf peste cineva care nu merită acest lucru. Se pot afla date oficiale şi pe altă cale, dar fără să creăm un scandal public cuiva care nu merită", a pledat Rădulescu. Pornind de la această idee, pedeliştii s-au opus cate­goric ideii de comisie de anchetă şi au cerut retragerea acestui punct de pe ordinea de zi. În demersul de a-l apăra pe colegul lor Videanu de o investigaţie pe acest subiect, pedeliştii au ajuns chiar să condamne ideea de comisie de anchetă, un atribut al Parlamentului, pe teoria că ar fi vorba despre "un stil de lucru miliţienesc". Replica opoziţiei a punctat în primul rând faptul că, în două din ţările euro­pe­ne în care concernul Daimler AG a vândut autobuze, parlamentele naţionale au făcut comisii care au anchetat aceste afaceri, iar apoi faptul că obiectul comisiei de anchetă nu este fostul primar Videanu, ci con­di­ţiile în care anumite instituţii din România au încheiat contracte cu concernul Daimler, acuzat ulterior de Departamentul de Stat al SUA că a dat mită în mai multe ţări europene pentru a parafa afacerile. Undeva la mijlocul acestor abordări s-a situat UDMR, senatorul Verestoy Attila sus­ţinând că reprezentanţii Uniunii nu au nimic împotriva înfiinţării co­mi­siei, dar că, mai întâi, consideră ne­cesar să se aştepte un termen de 30 de zile pentru a vedea dacă Parchetul General are o reacţie faţă de solicitarea lor. Tocmai în acest sens, Verestoy a cerut, şi plenul a adoptat prin vot, ca stenograma discuţiei din Senat să fie trimisă către procurorul general Codruţa Kovesi şi către mi­nis­trul Justiţiei, Cătălin Predoiu. În lipsa unui răspuns de la procurorul general, a susţinut Verestoy, UDMR va fi de acord cu înfiinţarea comisiei. Votul dat pentru renunţarea la înfiinţarea comisiei de anchetă a fost unul foarte strâns: 51 de voturi pentru renunţare şi 49 pentru înfiinţare.