Podul de ghimpi Bucureşti - Chişinău

Preşedintele Băsescu merge azi în Parlament pentru a transmite un mesaj pe probleme de politică externă. Deşi Administraţia Prezidenţială nu a dat detalii despre conţinutul mesajului, discursul şefului statului apare în contextul situaţiei tensionate cu Republica Moldova, care durează de o săptămână, timp în care ambasadorul României la Chişinău a fost declarat persona non-grata, iar autorităţile moldovene au reintrodus vizele pentru cetăţenii români.

PSD şi PNL i-au cerut deja public pre-şedintelui Traian Băsescu să se pronunţe în legătură cu acuzaţiile pe care Chişinăul le aduce Bucureştiului, iar social-democraţii au comentat ca fiind "foarte gravă" tăcerea şefului statului în faţa situaţiei din Republica Moldova. Mai mult, PSD cere declanşarea unei discuţii despre "erorile de politică externă comise între 2004 şi 2009". Până acum însă relaţia cu Republica Moldova a fost unul din subiectele preferate ale preşedintelui Traian Băsescu, limbuţia şefului statului manifestându-se pe această temă oricând a avut ocazia. Tema predilectă: intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La 27 ianuarie, şeful statului român declara, într-o emisine a TVR, că Republica Moldova are şansa să semneze un acord de asociere cu UE în condiţii foarte bune, graţie insistenţelor României pe lângă preşedinţia franceză a Uniunii, dar pentru aceasta este esenţial să organizeze alegeri corecte. "Negocierea acordului nu începe până după alegeri. Dacă alegerile vor fi corecte şi va rezulta o conducere democratică a Republicii Moldova, acel acord va ajuta foarte mult Moldova în avansul ei către UE", a declarat Băsescu. "Şansa pe care o are Republica Moldova este unică şi nu ar trebui s-o rateze, iar acest lucru se înscrie în ceea ce noi susţineam tot timpul, să nu fie decuplată Republica Moldova de statele din Balcanii de Vest, care şi ele aspiră la un statut european, mai devreme sau mai târziu. Deci nu-mi doresc decât ca observatorii să constate că în Republica Moldova au fost alegeri corecte", a conchis Băsescu.

"NU AVEM NEVOIE DE TRATAT"
În aprilie 2008, Traian Băsescu respin-gea ideea unui tratat cu Republica Moldova, pentru care insistau oficialii moldoveni. "România nu vede de ce ar fi nevoie de un document referitor la frontiera cu Republica Moldova. (...) Nu-i o prioritate. Noi am recunoscut imediat după destrămarea fostei Uniuni Sovietice fostele frontiere. Nu vedem de ce ne trebuie un tratat care să vizeze frontiera de stat româno-moldovenească", declara Băsescu. "Nu cred că este nevoie să consolidăm prin propria noastră voinţă un act din perioada celui de-al doilea război mondial, pe care nici unul dintre noi nu-l acceptă ca fiind valid şi legal", a mai spus Băsescu, amintind de Pactul  Hitler - Stalin.

"AGRESIVITATEA LUI VORONIN NU NE SCHIMBĂ POLITICA"
La finalul anului 2007, Traian Băsescu vorbea despre involuţia relaţiei dintre Bucureşti şi Chişinău, referindu-se la replicile agresive din partea ambelor părţi. "(...) A menţine o atmosferă plăcută, în condiţiile în care vezi ostilitate, ar fi însemnat o abandonare a obiectivelor noastre pentru Republica Moldova. Ori noi nu avem obiective nici pentru domnul Voronin, nici pentru Partidul Comunist din Republica Moldova. Obiectivul nostru major - şi ne-am manifestat, am obţinut şi succese în această direcţie - este ca cei 4,5 milioane de români din Republica Moldova să beneficieze cât mai mult de Uniunea Europeană şi, la momentul potrivit, să devină membri ai UE", explica Traian Băsescu într-o emisiune a radioului public. Cu două zile înainte, la TVR, şeful statului spunea că îi este greu să înţeleagă politica Partidului Comunist din Moldova. "Nimic din ceea ce face Chişinăul astăzi, inclusiv agresivitatea publică a preşedintelui Voronin, a premierului Tarlev, a ministrului de Externe, Stratan, nu schimbă politica noastră de strângere a relaţiilor cu poporul român de dincolo de Prut", a declarat şeful statului, în contextul în care Vladimir Voronin condiţiona îmbunătăţirea relaţiilor politice cu România de acceptul autorităţilor de la Bucureşti de a semna Tratatul politic de bază şi Tratatul de frontieră. În aceeaşi emisiune, Băsescu a susţinut ca inclusiv cetăţenii Republicii Moldova care nu sunt de etnie română să primească cetăţenie din partea României. "De ce nu?! Dacă sunt cetăţeni ai Republicii Moldova într-o mare de români...". El a insistat pe ideea că "Republica Moldova este o mare de cetăţeni români" şi a avertizat că autorităţile de la Bucureşti nu vor renunţa la o apropiere de "poporul român de dincolo de Prut". Băsescu a mai adăugat că "cei 4,5 milioane (cetăţenii Republicii Moldova - n.r) sunt români". La Bruxelles, Voronin acuza România de "amestec brutal şi de agresiune permanentă asupra Republicii Moldova".

Vara lui 2008 a fost marcată de scandalul vizelor de intrare a cetăţenilor moldoveni în UE, respectiv România. Oficialii moldoveni au declarat că un înalt funcţionar de la Ambasada României la Chişinău este suspectat că ar fi facilitat eliberarea de vize româneşti pentru cetăţenii moldoveni. România a respins acuzaţiile şi, mai mult, Traian Băsescu a vorbit de "un truc". "Tot trucul a fost legat de nevoia ca funcţionarul român să fie filmat cu un plic care nu se ştie dacă îl dă sau îl primeşte. Ar fi bine să se renunţe la provocări, pentru că noi ştim că fraudele se fac la firmele de turism", a răspuns şeful statului român. El a explicat că acuzaţiile aduse diplomatului român nu sunt întemeiate, întrucât nu ambasada sau consulatul acordă vize, ele fiind eliberate la Bucureşti. "Este ultima agresiune orchestrată la adresa României şi vom răspunde extrem de dur de data asta. S-a mers prea departe", a spus preşedintele României. Scandalul a izbucnit la câteva luni după ce şeful statului român vizitase Republica Moldova şi discutase cu Vladimir Voronin despre modul de acordare a vizelor.

BĂSESCU VREA SĂ FACĂ PACE ÎN TRANSNISTRIA
În luna iunie 2006, între România şi Republica Moldova s-a deschis un dialog iritat în problema transnistreană. În contextul tratativelor privind Transnistria, dintre Ucraina, Federaţia Rusă şi Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a declarat că şi România are "un plan de soluţionare a conflictului" şi s-a plâns că ţara noastră n-a fost admisă la masa tratativelor. Într-un interviu pentru publicaţia rusă "Kommersant", chiar şeful statului afirmase, la sfârşitul lunii mai, că, "mai devreme sau mai târziu, noi vom putea propune o variantă acceptabilă pentru toţi de soluţionare a conflictului transnistrean", dar el ar putea fi făcut public dacă acesta va fi examinat de politicienii din Republica Moldova şi Rusia, altminteri "va rămâne în sertar".

Şi a rămas în sertar, pentru că partea moldoveană s-a arătat nemulţumită de iniţiativa lui Traian Băsescu, preferând varianta ucraineană. Tot în 2006, Traian Băsescu a lansat şi tema aderării Republicii Moldova la UE, în acelaşi timp cu România. "România a oferit Republicii Moldova, şefului statului moldovean, şi varianta de a intra o dată cu noi în UE. Este însă opţiunea autorităţilor de la Chişinău şi a poporului Republicii Moldova ce va dori să facă", a spus Băsescu în faţa unui grup de elevi moldoveni olimpici la istorie, care l-au vizitat la Cotroceni.

DEZGHEŢUL DIN CRAMĂ
La preluarea mandatului de preşedinte, Traian Băsescu avusese însă ambiţia de a lega o relaţie cu Vladimir Voronin, preşedintele moldovean care n-a avut nici un fel de dialog cu predecesorul lui Băsescu, Ion Iliescu. În ianuarie 2005 a şi făcut prima vizită la Chişinău, în timpul căreia dialogul româno-moldovean s-a purtat la crama din Mileştii Mici. "Prietenia" româno-moldoveană s-a stropit cu vin şi la Bucureşti, pentru că Voronin i-a trimis lui Traian Băsescu 11.000 de sticle cu vin. Miile de sticle de vin n-au încălzit însă relaţiile dintre cele două ţări, ci doar au încins spiritele până la nivelul unui conflict diplomatic.

"Negocierea acordului (n.r. - de asociere a Republicii Moldova cu UE) nu începe până după alegeri. Dacă alegerile vor fi corecte şi va rezulta o conducere democratică a Republicii Moldova, acel acord va ajuta foarte mult Moldova în avansul ei către UE"
Traian Băsescu preşedintele României