PSD: Program de măsuri pentru ieşirea din criză

PSD a redactat un program de măsuri economice alternative pentru ieşirea din criză pornind de la ideea cămarasmul economic şi social poate fi evitat prin solidaritate, împărţind corect, echitabil şi eficient povara crizei între toţi cetăţenii.

Este de necontestat faptul că România este într-o situaţie fără precedent. Şi este la fel de necontestat că trebuie luate rapid decizii pentru ca statul român să nu intre în incapacitate de plată, să poată plăti în continuare salariile şi pensiile, precum şi să asigure în continuare funcţiile sale de bază. PSD respinge categoric soluţia aleasă de guvernare pentru a gestiona pierderile provocate de politicile nesustenabile din ultimii şase ani, respectiv aceea de a plasa toate costurile pe umerii celor cu venituri reduse - fie că aceştia sunt salariaţii la stat, în mediul privat sau pensionari.

Guvernul Băsescu/Boc a dublat măsura de scădere a veniturilor din sistemul bugetar, a salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, cu propuneri de politici care vor lovi, fără discriminare, inclusiv în angajaţii din mediul privat. Impozitarea tichetelor de masă, introducerea în baza de impozitare a celor din sectorul IT sau noi impozite pentru distribuitorii de medicamente sunt măsuri care vor lovi dur în mediul privat şi vor bloca relansarea economică.

PSD acceptă nevoia de ajustare, dar propune o ajustare diferenţiată în sensul de a limita dezechilibrile create de politicile economice şi fiscale ale guvernării de dreapta.

Pachetul de soluţii, pe care îl detaliem mai jos în cca 50 de puncte concrete, este construit în jurul câtorva decizii esenţiale pentru revigorarea economică a României şi pentru capacitatea statului de a-şi respecta obligaţiile de stat social. Acestea sunt:

● Impozitare diferenţiată coroborat cu deduceri fiscale pentru investiţii şi export
● TVA diferenţiat, prin scăderea la produse de strictă necesitate (TVA superredus) şi majorarea sa pentru cele de lux
● Punct de pensie echivalent cu 45% din salariul mediu
● Refuzul de a scădea pensiile, fiindcă pensia este un drept câştigat prin muncă, şi nu o formă de asistenţă socială
● Reducerea rapidă a risipei din administraţie
● Folosirea mai bună a fondurilor europene
● Atacarea frontală a evaziunii fiscale


Care e situaţia actuală?
Responsabilitatea clară pentru situaţia în care ne aflăm aparţine celor care au în prezent toate pârghiile de putere din România, adică Preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului Boc. Actualul Guvern a prezentat date false despre situaţia exactă reală a economiei, despre perspectivele reale privind datoriile publice, despre orizontul de aşteptare propus cetăţenilor români cu privire la ieşirea din criză. Conştientă de ceea ce face, actuala putere a preferat să mintă populaţia, mimând un optimism nejustificat timp de mai multe luni, pentru ca acum să ceară solidaritate pentru ieşirea din criză. S-a tolerat folosirea banilor împrumutaţi de la FMI, precum şi de la bănci, într-o modalitate care, în orice ţară normală ar fi trebuit să ducă la arestarea miniştrilor responsabili. Iar acum, cu un tupeu de neegalat, cei direct responsabili cer solidaritate, în loc să-i tragă la răspundere pe miniştrii responsabili fapt care ar trebui să ducă la tragerea la răspundere a miniştrilor responsabili prin iniţierea unei investigaţii de către Curtea de Conturi pentru activitatea desfăşurată de la 1 ianuarie 2010 până în prezent.

Curbele de sacrificiu pe care, prin voinţa discreţionară a unei singure persoane, urmează să le suporte mai bine de jumătate dintre români (salariaţii din sectorul public, pensionarii, şomerii, împreună cu familiile lor), jigniţi şi umiliţi prin denumirea de „graşii României", sunt cinice, aberante, nedrepte şi, în final, inutile. România nu poate ieşi din criza economică punând povara acesteia pe umerii celor mai săraci dintre cetăţenii săi. O naţiune nu poate fi nici puternică, nici sănătoasă dacă mulţi dintre membrii săi sunt condamnaţi la mizerie, disperare, foamete şi, pas cu pas, la moarte, în timp ce clientela portocalie, asemenea unor „pisici îmbuibate", huzureşte pe banii publici. În timp ce ţara sărăceşte, averile celor de la putere cresc rapid şi nesimţit.  

România se confruntă cu o serie de crize suprapuse. Criza externă se suprapune peste criza internă, o criză a modelului economic bazat exclusiv pe virtuţile pieţei. Criza economică se suprapune peste cea socială. Prin faptul că Guvernul a luat cele mai dure măsuri de austeritate împotriva populaţiei dintre toate ţările care au acord cu FMI, criza socială stă să explodeze. Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentă pe termen mediu, din cauza modelului promovat de actuala guvernare - creşterea economică pe datorie.

De la începutul crizei şi până în prezent, circa 800 de români şi-au pierdut locul de muncă zilnic. Avem un restanţier la fiecare cinci clienţi care au luat credite bancare. In ultimul an, in fiecare zi, 250 de români nu şi-au mai putut achita rata la bancă. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economică (în fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza).

Economia românească va rămâne în recesiune şi în anul 2010, estimările de scădere economică fiind cuprinse între -0,5% şi -2%. Criza în W este foarte posibilă în condiţiile lipsei unor măsuri de relansare economică eficiente. Datoria publică explodează urmând ca la sfârşitul anului 2012 să ajungă la peste 62% din PIB, peste criteriul de aderare la zona euro.

Efectele crizei în economia românească sunt dramatice. Investiţiile în infrastructură s-au redus, numărul şomerilor a ajuns în martie la 765.300 (8,36%), blocajul financiar tinde să se generalizeze, arieratele cresc. Statul are datorii la firme de peste 1,5 miliarde RON. Deficitul bugetar va depăşi în acest an 6,5% din PIB, fiind din ce în ce mai greu de finanţat.

Tăierile de salarii, pensii, ajutoare de şomaj şi prestaţii sociale vor face ca rata sărăciei să crească cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%. Sprijinirea IMM are loc doar pe hârtie.

Economia se ajustează natural, agenţii economici privaţi nefiind ajutaţi să-şi găsească mecanisme de rezistenţă în faţa crizei actuale sau a viitoarelor crize. Tactica de tip "loveşte şi fugi" impusă prin adoptarea cotei unice s-a dovedit falimentară. Beneficiile au mers în mare măsură la cei bogaţi, costurile sunt suportate acum cu precădere de cei săraci. Acum se discută despre soluţii de ajustare forţată şi în domeniul public.

Măsurile de austeritate sunt luate haotic, afectând negativ mai mult sau mai puţin toate categoriile sociale. Totuşi, bugetarii, pensionarii, agricultorii şi şomerii sunt cei care plătesc cu vârf şi îndesat costurile acestei crize. Bugetarii pierd 40% din puterea de cumpărare prin măsura de reducere a salariilor. Pensionarii pierd 20% din puterea de cumpărare prin măsura de reducere a pensiilor. Blocajul administraţiei publice, creşterea corupţiei şi a evaziunii fiscale sunt efecte care vor afecta întreaga societate. Reducerea cererii interne va afecta şi mediul privat. 11,7 miliarde lei nu mai ajung în economie (cheltuielile cu salariile bugetarilor pe un trimestru), diminuând puternic vânzările în mediul privat.

Din nevoia disperată de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri va fi în continuare strivit de numărul mare de impozite şi taxe, incertitudinea legislativă şi controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil să-şi construiască un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultăţi în a pătrunde pe piaţa şi a se dezvolta.


Ce se va întâmpla dacă măsurile propuse de Traian Băsescu se aplică?
Traian Băsescu produce un genocid social introducând o „spirală a morţii" prin măsurile propuse. Nu se ajută economia să crească, ci sunt puşi cei cu venituri mici să acopere gaura produsă de mafioţii lui Berceanu, Blaga şi Videanu. Traian Băsescu instigă la crearea unei Românii S.R.L., adică a unui Stat cu Răspundere Limitată (ceea ce este inacceptabil pentru PSD). Rolul statului este social, iar răspunderea statului trebuie să fie mai mare faţă de cei slabi. Traian Băsescu e de şase ani şeful „omului gras" care fură din bugetul statului. Iar acesta nu e format din profesori, medici sau militari, ci din clientela politică a PDL, care a început să fure din banii publici şi acum vor să scape de răspundere. Cei care cred că sunt la adăpost de probleme pentru că lucrează în privat se înşeală (recesiunea îi va lovi iar, pentru că va scădea consumul, va creşte şomajul şi lipsa de bani va însemna oricum creşterea inevitabilă a taxelor până la sfârşitul anului). PSD nu acuză actuala putere de declanşarea crizei, ci de faptul că nu a făcut absolut nimic pentru a lupta împotriva ei. Actuala putere a adâncit România în criză, prin inacţiune şi prin căpuşarea banului public.

Anticipăm că, din păcate, milioane de oameni vor fi afectaţi, pe mai multe niveluri. Economia privată va fi trasă în jos de lovitura acestor reduceri care nu sunt aplicate nici echitabil şi nici nu sunt însoţite de măsuri de stimulare a economiei. Iar perspectiva ieşirii din criză este amânată sine die, pentru o perioadă în care e greu de crezut că soluţiile vor fi mai uşor de aplicat. În aceste condiţii, nu se poate anticipa durata de prelungire a crizei şi nici nu pot fi gestionate riscurile, generând însă reacţii imprevizibile ale populaţiei.

Mitul cotei unice a fost spulberat de facto, reducerile cu 25% şi 15% fiind echivalente, din punct de vedere al efectelor practice, cu o majorare a cotei unice existente de 16% - care devine, astfel, 41% pentru salarii, 31% pentru pensii şi veniturile din şomaj.

Reducerea salariilor cu 25%, a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj cu 15% condamnă categoriile cu venituri mici şi foarte mici la o luptă pentru supravieţuire, la care nu au fost forţate nici chiar în timp de război.

Reducerea cu 15% şi a pensiilor de 3,5 milioane, şi a celor de 40 milioane, arată dispreţul şi nepăsarea faţă de soarta a milioane de români. Cei cu pensii şi salarii foarte mari îşi vor reduce din consumul de lux, dar cei cu venituri mici sunt condamnaţi la mizerie şi foamete. Rata mortalităţii va creşte, oamenii vor fi tot mai bolnavi şi mai apăsaţi de grija zilei de mâine. Depresia individuală se poate transforma uşor într-o depresie colectivă, care poate avea forme de manifestare violente. Iar trauma socială va fi adânc înrădăcinată în toate comunităţile din România.

Anularea subvenţiilor pentru încălzire şi apă caldă, în condiţiile în care instituţiile care produc şi distribuie agentul termic sunt „căpuşate" de clientela politică, este iresponsabilă. Cetăţenii nu vor plăti „preţul real al gicacaloriei", ci costul incompetenţei şi contractelor oneroase pentru clientela politică.

Măsurile asumate de PDL ignoră efectele perverse pe care le generează şi care vor fi inevitabile, precum: servicii publice tot mai proaste şi incoerente, funcţionari publici demotivaţi şi predispuşi spre corupţie, blocaje instituţionale provocate de dezinteres, prestaţii publice greoaie şi întârziate către populaţie etc.

Confuzia premeditată între funcţionari şi birocraţia de stat, faţă de care populaţia poate că are nemulţumiri legitime, pe de o parte, şi personalul de specialitate din instituţiile vitale ale oricărui stat democratic - spitale, şcoli, poliţie ş.a., pe de altă parte pune în pericol serviciile publice (sănătate, educaţie, protecţia împotriva infracţionalităţii) de care beneficiază inclusiv cei care lucrează în sectorul privat.  

Măsurile cinice, brutale şi lipsite raţiune prin care reducerile ar trebui realizate nediferenţiat nu salvează sectorul privat, ci mai mult vor adânci criza, deoarece:
● consumul se va reduce în mod drastic, afectând atât nivelul colectărilor la bugetul de stat, cât şi veniturile agenţilor economici;
● presiunea asupra sistemului bancar va creşte, mărindu-se rapid numărul persoanelor care nu-şi vor putea plăti ratele.

În aceste condiţii, anticipăm că fără o schimbare radicală de atitudine, creşterea fiscalităţii generale va deveni inevitabilă, dar până atunci se pierde un timp foarte preţios, sunt vândute false speranţe „oamenilor slabi", celor care lucrează (încă) în mediul privat.


Cum am ajuns aici?
În timp ce criza internaţională este gradual resorbită, România se afundă, tot mai mult, într-o profundă criză internă. Starea jalnică a economiei româneşti are cinci cauze principale:
1.    Incompetenţa politică şi economică a Guvernului Emil Boc. Pentru a nu-şi pune în pericol realegerea în funcţia de Preşedinte al României, Traian Băsescu a amânat asanarea finanţelor publice şi a tolerat şi susţinut minciuni privind situaţia reală a economiei. Miniştrii PDL care au în gestiune domeniile economice sunt profund incompetenţi şi/sau profund corupţi, eşuând lamentabil în realizarea unor politici pentru relansarea economiei.
2.    Creşterea nejustificată a personalului bugetar. Pe fondul unei creşteri economice nesănătoase, pe datorie externă, între 2005-2008, având venituri bugetare în creştere, puterea de dreapta a sporit personalul bugetar - în general pe criterii clientelare - de la 900.000 persoane în 2004 (câţi a lăsat guvernarea PSD) la 1.400.000 persoane în 2008, respectiv cu 55%.
3.    Risipa banilor publici pe proiecte nenecesare şi supraevaluate. Cheltuielile bugetare continuă să crească, în ciuda evidenţei necesităţii de a le reduce, chiar şi în ultimele luni. Iar ţinta au fost proiecte absurd construite, precum alocarea a 10 milioane de Euro pentru construcţia unui patinoar - cost dublu decât unul similar in tarile din Europa -  a 45 de milioane de Euro pentru un stadion in Cluj, proiectarea unui site de 500 milioane Euro sau înlocuirile aberante de borduri şi exemplele pot continua. Efectul direct al acestei risipe a fost transferul de bani publici în buzunare private portocalii.
4.    Eşecul cotei unice. Aceasta nu a adus nici mai multe locuri de muncă, nici nu a eliminat economia neagră, şi nici venituri bugetare mai mari. A adus numai bani în plus în buzunarele a 10% din salariaţi şi patronilor populaţie (circa 0,8-0,9 miliarde Euro), în detrimentul a 90% din salariaţi, pensionarilor, studenţilor şi a sute de mii  de persoane beneficiare de asistenţă socială, având în vedere că  bugetul a renunţat la venituri de 1% din PIB, adică un miliard de Euro. Acum, în criză economică, această cotă unică îşi demonstrează şi slăbiciunea şi lipsa de forţă în a ajuta societatea să facă un pas înainte.
5.    Lipsa de măsuri privind motoarele de creştere economică.  În anul 2009 ar fi trebuit luat alte măsuri, care să vizeze cele trei mari motoare de creştere economică - consumul, investiţiile şi exportul. Niciunul din aceste trei domenii nu au fost stimulate pentru a produce creştere economică, ci dimpotrivă.
 
Partidul Social Democrat  este solidar cu cetăţenii afectaţi de criză, dar nu este solidar cu Traian Băsescu şi cu guvernul său. Ne putem asuma greşelile făcute anii trecuţi (în special în 2009, când am crezut că putem guverna alături de PDL în interes naţional). Dar nu vom accepta sub nici o formă măsurile propuse de Traian Băsescu pentru depăşirea actualei situaţii.

PSD nu va tolera acest genocid social şi i se opune prin toate mijloacele. PSD nu acceptă disiparea răspunderii prin participarea la comisii făcute cu scopul de a amăgi populaţia. Şi PSD nu acceptă să legitimeze un mod de a face politică în care nu există consens pe priorităţile adevărate, dialog social şi responsabilitate.

Partidul Social Democrat este singurul partid care a dus la bun sfârşit un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi poate oferi o alternativă la măsurile absurde cerute acum. Avem soluţii de ieşire din criză şi le oferim ca sprijin, din partea unui partid din opoziţie care înţelege să adopte o atitudine constructivă. PSD cere actualei putere să schimbe filosofia fiscală, să adopte o abordare diferenţiată, atât în ce priveşte taxele şi impozitele, cât şi în ce priveşte reducerile de salarii şi pensii. PSD va propune, în Parlament, un nou pachet de măsuri de relansare economică şi de protecţie socială a celor cel mai dur loviţi de criză.
Ce propune PSD?
Profesorii, militarii, medicii, funcţionarii trebuie să fie protejaţi. Lor li s-au tăiat deja sporurile anul trecut, iar acum nu mai pot plătiţi cu un sfert mai puţin. Au strâns deja cureaua, şi nu au cum să plătească mai mult. Pensionarii nu sunt vinovaţi de ineficienţa guvernului. Ei nu mai trebuie puşi să plătească. Pensionarii de lux sunt puţini, iar ei trebuie taxaţi suplimentar.

Statul român trebuie să existe şi să ofere servicii publice: educaţie, asistenţă medicală, ordine publică, justiţie. Pentru asta, statele din UE alocă dublu faţă de România, ca procent din PIB, pentru servicii de acest tip. Alternativa lui Traian Băsescu e desfiinţarea statului, ceea ce nu poate fi acceptat decât de cei bogaţi, cei care îşi permit să plătească studii, transport, asistenţă medicală, protecţie fizică etc.

Soluţia PSD este, pe scurt, abordarea diferenţiată. La ea nu se poate ajunge decât printr-o schimbare radicală a filosofiei de guvernare, pe care PSD o propune tuturor românilor, ca proiect pentru construcţia unei noi societăţi. Aceasta înseamnă, în primă instanţă:


Abordarea echilibrată a refomei sistemului public
● O abordare echilibrată pe veniturile şi cheltuielile bugetare: măsurile de raţionalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creştere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanţare, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiţii. PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte creşterea veniturilor bugetare să se realizeze prin majorarea diferenţiată a fiscalităţii, îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.
● Strategie coerentă privind reforma sectorului bugetar. Un audit al funcţiilor guvernamentale făcut de Banca Mondială. Apoi adoptarea pachetului de legi de reforme în domeniile publice fundamentale: educaţie, sănătate, admnistraţie publică, etc.


Măsuri de stimulare a unor sectoare cu efect de antrenare in economie
● Crearea Fondului naţional de locuinţe care să permită construirea a 50 mii de locuinţe complet echipate supuse regimului de închiriere cu garanţii acordate prin Fondul de garantare pentru IMM-uri (Legea aprobată deja în Senat)
● Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene
● Susţinerea producţiei de export prin garanţii şi contragaranţii mai ales pentru participarea la licitaţii internaţionale
● Utilizarea scrisorii de garanţie bancară ca şi garanţie de bună execuţie pentru societăţile din domeniul construcţiilor,
● Crearea unui proiect naţional în domeniul mediului şi anume irigaţii, amenajări hidrotehnice şi amenajarea solului
● Stimularea înfiinţării parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, precum şi a clusterelor de competitivitate
● Crearea Fondului de Investiţii de risc care să aibă în vedere promovarea investiţiilor inovative în ţară şi străinătate
● Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investiţii în contrapartidă pentru stimularea şi dezvoltarea industriei alimentare. Crearea în acest sens a unui Program Naţional de dezvoltare a acestei industrii folosind şi garanţiile guvernamentale
● Reducerea valorii investiţiilor care pot beneficia de facilităţi de la 50 milioane de euro la 10 milioane de euro
● Finalizarea Legii parteneriatului public-privat care să permită atragerea de finanţări pentru marile proiecte de infrastructură
● TVA 0 pentru produsele verzi (energie verde, alimente ecologice, etc.)
●  Reducerea  cu 50% a impozitului pe profit pentru exportul de produse tradiţionale româneşti


Măsuri de creştere a sustenabilităţii finanţelor publice
● Dublarea redevenţelor încasate de stat, în viitor, ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile. Venituri la buget de 0,6% din PIB
● Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajaţi primesc o parte a banilor la negru.
● Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri. În primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimată la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piaţa neagră şi gri a reprezentat 50% din piaţa alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru ţigările de contrabandă reprezintă aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB în contul impozitelor şi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de către noile state membre ale UE.
● Îmbunătăţirea colectării. Soluţia de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondială pentru a îmbunătăţi sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru şi au avut în câteva luni - prin contribuţia preponderentă a acestui program - o creştere  de 300 milioane euro la bugetul de stat.
● Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) pentru toate achiziţiile publice (efect: reducerea preţului cu 10-15%). Economie la buget de 0,8% din PIB
● Menţinerea temporară a indemnizaţiei de creştere a  copilului la nivelul actual şi revizuirea responsabilă a legii în raport cu evoluţiile demografice
● Subvenţionarea agriculturii şi sprijin pentru micii producători. Sprijinirea agriculturii prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural. Măsura este menită să sprijine înfiinţarea de noi ferme şi facilitarea desfacerii produselor agricole (prin pieţe volante, bancuri de colectare a laptelui, abatorizare). Reluarea garantării avansurilor pentru fondurile europene fără a mai fi nevoie de scrisori de confort din partea băncilor.
● Sprijinirea producătorilor agricoli să îşi ia certificate europene de producători BIO. Astfel, lor li se facilitează accesul la pe piaţa europeană (o piaţă care îi aşteaptă, fără să fie nevoie să se promoveze prea mult) şi să vândă produsele pe care le fac pe mult mai mulţi bani.
● Oprirea jafului "băieţilor deştepţi" din energie. Se ştie foarte bine cât de mare este jaful din energie, din zona Hidroelectrica, din zona Romgaz, din zona tuturor acelor companii care folosesc fondurile publice pentru a face profit. În timp ce oamenilor li se cere solidaritate şi li se impune renunţarea la subvenţii energetice, multor companii li se tolerează afacerile care înseamnă transferul de bani publici spre clientelă politică.
● Reducerea garanţiilor cerute companiilor la contractele publice. Există statistici care arată că lucrările publice ajung spre 10 miliarde euro anual. Pentru aceste lucrări, companiile sunt obligate să prezinte garanţii de 10%. Ceea ce înseamnă că aproape 1 miliard de euro anual e blocat, fără să ajute economia. Într-o perioadă de criză, o soluţie simplă e să reducem aceste garanţii cerute companiilor private până la 2-3%. Asta ar face ca aceste companii să dea drumul în economie la aproape 1 miliard de euro, fără a risca neducerea la bun-sfârşit a lucrărilor.
● OUG pentru reducerea arieratelor până la finele anului cu 0,5% din PIB;
● Dublarea controlului vamal de către o instituţie de specialitate dintr-o altă ţară europeană (modelul Bulgariei)


Reducerea cheltuielilor bugetare
● Reducerea la jumătate a numărului de ministere şi agenţii guvernamentale. Reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat şi consilieri guvernamentali .
● Schimbarea imediată din funcţie a persoanelor numite strict pe criterii politice fără pregătire profesională şi manageriale adecvate;
● Stoparea tuturor achiziţiilor extravagante (maşini, mobilier de lux ş.a.), a celor care nu sunt strict necesare pentru funcţionarea instituţiilor publice. Dimensiunea cheltuielilor extravagante se poate vedea prin listarea tuturor contractelor publice şi care arată pentru primele patru luni ale anului 2010 cheltuieli la fel de mari ca pe întreg anul 2009!
● Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la 75% faţă de anul trecut. (execuţia bugetară la 3 luni arată o reducere de numai 0,4% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de anul trecut; în plus cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile pentru investiţii făcute din buget).
● Auditarea celor 200 prestaţiilor sociale pentru a ţinti mai bine categoriile care trăiesc sub pragul de sărăcie.


Măsuri de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene
● Creşterea rapidă a gradului de absorbţie a fondurilor europene până la 20%, de la 12,7% în prezent.
● Depolitizarea conducerii autorităţilor de management şi a organelor intermediare şi publicitate obligatorii pentru firmele/entităţile juridice care câştigă programe europene.
● Un Pact Strategic la nivel politic, în care să se prevadă ca obiectiv fundamental al României în perioada 2010-2013 creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene.
● Un parteneriat între administraţiile publice şi firme de consultanţă pentru ca a primele să poată accesa fonduri europene.
● Crearea de parteneriate public privat pentru a creşte absorbţia fondurilor europene.
● Utilizarea expertizei băncilor comerciale pentru accesarea fondurilor europene.
● Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului;
● Diferenţele nefavorabile de curs valutar, în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie considerate cheltuieli eligibile;
● Finalizarea, în regim de urgenţa, a evaluării proiectelor depuse de IMM cu valoare cuprinsă între 200.000 - 1.500.000 euro;
● Operativizarea activităţilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finanţate din fonduri europene sau selectarea de către MFP a uneia/mai multor bănci pentru derularea acestor activităţi;
● Externalizarea, acolo unde este cazul, a activităţii de evaluare a proiectelor finanţate din fonduri europene (ex: proiectele referitoare la IMM-uri);
● Înfiinţarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiţii care vizează accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzătorilor;
● Introducerea posibilităţii de garantare cu bunurile achiziţionate, pentru a facilita cofinanţarea bancară a proiectelor finanţate prin fondurilor structurale;
● Folosirea/atragerea de fonduri de la BEI pentru cofinanţarea proiectelor europene interregionale (de cel puţin 50 de milioane de euro); acordarea unor bonificaţii suplimentare personalului bugetar implicat în atragerea proiectelor mari;
● Condiţionarea finanţării bugetare a instituţiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în funcţie de performanţele acestora;
● Declararea procedurii de expropriere ca fiind irevocabilă, pentru a grăbi desfăşurarea proiectelor de infrastructură.
● Preţul exproprierilor lăsat pe media preţului tranzacţionat în ultimele 12 luni pentru fiecare categorie de teren (extravilan, intravilan)


Măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri şi stimularea IMM
● Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 ianuarie şi introducerea impozitului forfetar pe activităţi;
● Moratoriu de un an de zile pentru plata principalului la creditele luate de către IMM-uri. Întreprinderile mici şi mijlocii care au restanţe la bănci vor putea beneficia de suspendarea pentru 12 luni a plăţii principalului dintr-un credit pe termen mediu şi lung, plătind în continuarea doar dobânda lunară (prelungirea cu un an a duratei creditului)
● Suspendarea pentru o perioadă de 6-12 luni a plăţilor pentru împrumuturile de leasing şi prelungirea finanţărilor pe termen scurt până la 270 de zile, astfel încât să poată să existe capital pentru operaţiunile curente ale firmei.
● Eşalonarea obligaţiilor bugetare restante ale IMM-urilor şi amânarea penalităţilor aferente pe o perioadă de până la cinci ani, în care procedurile de executare silită iniţiate pentru recuperarea acestor sume sunt suspendate.
● Single Control Act. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic. În absenţa unor situaţii care să impună efectuarea unui control (cereri ale unor organe de stat, suspiciuni întemeiate de producere a unor infracţiuni, cazuri flagrante de încălcare a legii etc.), acelaşi organ de control nu va controla acelaşi contribuabil la intervale mai mici de 2 ani calendaristici;
● Legea holding-urilor. Creşterea numărului de fuziuni şi/sau achiziţii prin care IMM-uri autohtone să se constituie în holding-uri, beneficiind astfel de creşterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere în relaţia cu furnizorii şi creditorii sau de formare şi promovare a brandurilor proprii etc.
● Înfiinţarea de societăţi comerciale de tip Starter SRL pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării de microîntreprinderi aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri.
● Lege privind organizarea activităţii de lobby pentru creşterea gradului de transparenţă a actului decizional şi al gradului de responsabilizare a autorităţilor publice;
● Lege privind modificarea şi completarea OUG privind procedura aprobării tacite pentru a înlătura obstacolele administrative din mediul de afaceri şi a creşte calitatea serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative;
● Proceduri  simplificate de acordare a unor ajutoare directe şi împrumuturi de până la 500 mii euro către IMM-uri care nu mai trebuie notificate Comisiei Europene;
● Accelerarea amortizării activelor fixe cumpărate în anii 2009-2010 pentru a încuraja investiţiile şi pentru a asigura recuperarea rapidă a acestora


Măsuri de stimulare directă a creării de locuri de muncă
● Programe de creare/ menţinere de locuri de muncă. Scutirea de plata contribuţiilor datorate statului pentru angajatorii de şomeri/absolvenţi/persoane cu vârsta de peste 45 de ani etc. până la sfârşitul anului 2010 etc. Creşterea numărului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.
● Facilităţi substanţiale acordate necondiţionat firmelor private care angajează şomeri aflaţi în plată. Facilităţile pot să meargă până la o diminuare cu 20-25% a totalului actual al impozitelor şi contribuţiilor sociale, care în prezent este în jur de 40%. Statul va plăti în 2010 cca 2,75 miliarde lei ajutor de şomaj (diminuat cu 15%), pentru cei 800.000 şomeri. Dacă ¼ din aceştia sunt angajaţi de mediul privat, prin aplicarea unor asemenea facilităţi, statul va mai economisi cca 100.000.000 euro (pe care nu-i va mai plăti celor ieşiţi din şomaj), plus eventuale încasări din reducerea contribuţiilor sociale.
● Înfiinţarea de locuri de muncă în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contribuţiei sociale în limita salariului de 1000 lei.


Scenariul fiscal alternativ
● Impozitarea diferenţiată a veniturilor, cu două 3 cote, de 12%  enituri până la 1800 lei, 16% venituri între 1801 lei şi 4000 lei si 25%, peste 4001 lei aplicate până la, respectiv, peste nivelul salariului mediu;
● Menţinerea cotei de 16% la profit si a unui TVA diferenţiat - mai mare la produse de lux, dar mai mic la produse agro-alimentare de bază (pâine, lapte, carne, ouă, zahăr, făină, ulei).
● Stabilirea plafonului impozabil pentru persoanele fizice autorizate la 5000 euro;
● Reducerea CAS cu 3 puncte procentuale; (de la cine? Plăteşte şi angajatul şi angajatorul)
● Nu pot scădea salariile şi pensiile şi în paralel să crească preţurile la utilităţi, prin urmare trebuie recurs la modificarea imediată a coşului de gaze naturale, energie electrică şi reducerea cu 25% a preţului acestor utilităţi pentru populaţie (măsura se va aplica în funcţie de venitul lunar şi până la 500mc/lună pentru gaze naturale şi 100 kw la energie electrică;
● Nu poate fi anulată subvenţia pentru energia termică fără modificare schemei de bonus pentru producerea energiei termice în sistem centralizat;
● Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de sănătate, educaţie, grădiniţă, asigurarea locuinţei, reabilitare termică etc.
● Accizarea producţiei de masă lemnoasă destinată exportului, întrucât exportul de lemn neprelucrat semnifică, totodată, şi un export al forţei de muncă.
● Înlocuirea trucului insolvenţei (auto)declarate la tribunal cu eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale ori, după caz, cu amnistie fiscală, în anumite condiţii.   
● Supraimpozitarea speculaţiilor la bursă.
● Impunerea, în acord cu Uniunea Europeană, a unei taxe de solidaritate pentru  bănci.
● Revizuirea tuturor redevenţelor aplicate pentru concesionarea principalelor resurse minerale din proprietatea privată a statului (marmură şi roci minerale, apă minerală); activarea clauzelor de forţă majoră din contractele de concesiune încheiate pe termene lungi, la redevenţe îngheţate.

Se impune preluarea iniţiativei pe scena politică prin promovarea unui moratoriu politic de un an de zile pentru realizarea acestui pachet comun de măsuri economice şi sociale privind ieşirea din criză şi relansarea economică. Vor fi invitate toate formaţiunile politice parlamentare, Guvernul, precum şi Preşedintele României pentru a da răspuns acestui demers. Acţiunile trebuie extinse în plan teritorial în întâlniri directe cu reprezentanţi ai categoriilor sociale (pensionari, bugetari, patronate, sindicate, ONG).

Ca partid al stângii, ca voce a celor dezavantajaţi din România, nu acceptăm atitudinea actualei puteri de a cere solidaritate după atâtea luni în care nu au ajutat economia, nu au folosit banii împrumutaţi pentru investiţii şi locuri de muncă şi în care nu au oprit politizarea tuturor instituţiilor şi risipa bugetară produsă de miniştrii PDL şi de sistemul lor mafiot-clientelar.

Adâncirea României în criza economică nu este o fatalitate.
Marasmul economic şi social poate fi evitat prin solidaritate, împărţind corect, echitabil şi eficient povara crizei între cei 22 de milioane de cetăţeni. Din criză nu poate ieşi doar o parte jumătate de Românie, doar a celor care lucrează în sectorul privat sau a celor care produc bunuri şi servicii publice. România scapă de criză sau se afundă în aceasta în întregul său.

PSD se va opune măsurilor care vor produce şi mai multă suferinţă din partea pensionarilor, a celor cu venituri mici, a celor fără şanse.

Există alternative. E nevoie însă de responsabilitate, de onestitate, de bun-simţ şi de respect.