Rămânem cu monitorizarea!

Comisia Europeană a prezentat ieri raportul privind progresele înregistrate de România şi Bulgaria în domeniul reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Ambele ţări au scăpat de invocarea clauzei de salvgardare, dar nu şi de monitorizarea pe justiţie, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

De doi ani, România încearcă să îndeplinească cele patru obiective impuse în MCV-ul instituit încă din anul 2007. Din păcate încă nu a reuşit, astfel că rămânem cu monitorizarea pe justiţie. Raportul CE notează că potrivit Tratatului de aderare, clauzele de salvgardare pot fi activate până la sfârşitul anului 2009 pentru a permite suspendarea temporară a aplicării legislaţiei comunitare relevante, dacă este necesar. Comisia consideră, pe baza evaluării, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru activarea clauzelor de salvgardare.

CONSTATĂRI CARE DOR
Deşi s-au făcut progrese faţă de anul trecut când Comisia era îngrijorată de ritmul reformelor, CE constată că implementarea acestor reforme este încă fragilă, parţial din cauza presiunii politice, potrivit purtătorului de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger. "Au fost întreprinse o serie de măsuri cu caracter practic şi legislativ şi s-a dat un nou impuls continuării procesului de reformă. Cu toate acestea, schimbările efectuate nu au dus încă la obţinerea de rezultate practice pentru cetăţenii români.

În plus, această dorinţă de continuare a reformei nu este însoţită de un angajament neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, în special, ar trebui să ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei", se arată în începutul Raportului. Cu alte cuvinte, Parlamentul primeşte o atenţionare.

Printre constatările care dor se află "amalgamul legislativ de ordonanţe de urgenţă, norme şi practici de punere în aplicare" care încurcă şi mai mult iţele justiţiei, dar şi faptul că procedura judecării recursului în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îngreunează unificarea practicii judiciare, or situaţia deloc îmbucurătoare că această Curte este nevoită să dea hotărâri de orientare pentru celelalte instanţe în aplicarea pedepselor pentru corupţie.

16 RECOMANDĂRI PENTRU UN AN
Comisia propune 16 recomandări pentru România pentru corectarea unor probleme: trei, la noile coduri; două, privind resursa umană şi transparenţa CSM care ar trebui să devină mai proactive, notează CE; două, pentru practică unitară, printre care simplificarea procedurii de judecare a recursului în interesul legii; patru, privind combaterea marii corupţii, trei, pentru mica corupţie şi două la ANI.

Pentru combaterea marii corupţii, Raportul recomandă României: să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României; să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt; să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri; să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate.

ANI TREBUIE SĂ CONTINUE
Deşi notează pozitiv activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), CE arată că "impactul efectiv al activităţii ANI nu va putea fi evaluat în totalitate decât în momentul în care se va lua o hotărâre în privinţa primelor cauze privind averile nejustificate, incompatibilităţile sau conflictele de interese, care sunt încă pendinte în faţa organismelor judiciare sau disciplinare relevante".




ANI trebuie să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese; dar şi să se asigure că organismele judiciare şi disciplinare la care ajung sesizările ANI iau măsuri în timp util. în fine, ANI şi Consiliul Naţional de Integritate ar trebui să construiască o relaţie de lucru stabilă, bazată pe încredere reciprocă, se arată în Raport.

CE "invită" România să facă o evaluare a impactului celor patru coduri, dar şi să realizeze o consultare publică eficientă pe tema celor două coduri de procedură civilă şi penală. Un nou raport de monitorizare pentru ţara noastră va fi dat publicităţii în vara anului viitor, pe baza progreselor realizate în realizarea celor 16 recomandări.

REACŢII ŞI REACŢII
La Bucureşti, raportul se vede diferit, funcţie de sistemul de referinţă. De la nivelul ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, raportul CE ar fi un "instrument birocratic depăşit" care "nu reflectă realităţile din ţara noastră". În timp ce pentru şeful CSM, judecătorul Virgil Andreieş, raportul "este o radiografie realistă: surprinde dificultăţile sistemului judiciar românesc şi paşii care trebuie făcuţi în continuare în reforma sistemului".

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (PD-L), invocă elementele pozitive din Raportul CE ca argumente pentru "un semnal de încredere" din partea CE în Guvernul Boc. Ministrul pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, atrage atenţia că documentul trebuie citit obiectiv şi fără "automulţumire". Mircea Geoană, preşedintele Senatului, spune că bila neagră din Raport i se "datorează preşedintelui Băsescu".

Liderul PD-L-ist Valeriu Stoica spune că menţinerea monitorizării pe justiţie este un eşec, menţionând că diferenţa de celeritate cu care Parlamentul a acţionat în cazul Ridzi faţă de cazurile Năstase, Tăriceanu şi Nemirschi este una dintre motivaţii. Iar Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, continuă să spună că justiţia şi reforma sistemului judiciar nu trebuie politizate.

ŞEFUL CSM: POZITIV, DAR DIN PĂCATE...
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat raportul CE ca fiind "în ansamblu, pozitiv, concluzia generală fiind aceea că România a recâştigat impulsul reformelor". "Raportul este o radiografie realistă: surprinde dificultăţile sistemului judiciar românesc şi paşii care trebuie făcuţi în continuare în reforma sistemului", a spus şeful CSM. Andreieş a arătat că membrii CSM s-au implicat activ în îndeplinirea obiectivelor, ca şi magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, or procurorul general, dar din păcate cu toate eforturile acestora, "raportul surprinde că nu se poate realiza unificarea practicii judiciare la un nivel ridicat, în condiţiile unei legislaţii lipsite de coerenţă şi de stabilitate". Şi în chestiunea resurselor umane, şeful CSM a arătat cu degetul spre celelalte puteri ale statului: "

Există realizări semnificative, în opinia CSM, privind recrutarea, formarea şi redistribuirea magistraţilor. În raport se menţionează faptul că din mai 2008 şi până în iunie 2009 au intrat în sistem 329 de judecători şi 361 de procurori, ceea ce reprezintă 10 la sută din totalul de magistraţi. Creşterea mai accentuată a acestui număr ar însemna o scădere a standardelor de selecţie cu consecinţe grave pe termen lung. Din nefericire eforturile CSM au fost anulate de semnalele contradictorii ale celorlalte puteri ale statului cu privire la schimbarea statutului magistratului", a spus preşedintele CSM.