O serie de “coincidențe”, la vreme de criză politică provocată, care au avut loc în ultimii patru ani, atrage atenția asupra unor avertismente sau anunțuri făcute, în numele Palatului Cotroceni, de către noua “stea” a politicii de la București. Încă de pe vremea când era jurnalist și realizator al unei emisiuni la un post de televiziune, actualul prim-vicepreședinte PNL și europarlamentar Rareș Bogdan “profețea” lucruri cu privire la căderi de guverne și instalări de premieri, iar aceste previziuni s-au adeverit imediat, cu precizie chirurgicală. Talentul “prophetic” al lui Bogdan nu s-a diminuat, iată, nici anul acesta, când, încă din vară, i-a atras atenția liderului URS, Dan Barna, că nu e bine pentru el să-l supere pe Klaus Iohannis și să-l contracandideze la alegerile prezidențiale. Barna n-a ascultat și s-a ales cu o anchetă “de toată frumusețea”, în plină campanie electorală prezidențială, mai întâi în presă, apoi la DLAF și la DNA. Iar, marți, când ALDE a decis să susțină instalarea Guvernului Orban, dar sub condiția păstrării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, același Rareș Bogdan a mai făcut o promisiune: SIIJ va fi desființată, iar ALDE va juca exact așa cum i se va cere.
Istoria recentă, urmărită cu atenție, ne ajută să înțelegem cum se mișcă rotițele subterane ale afacerilor politice. Iar evenimentele, care sunt oarecum proaspete, devoalează oameni, scenariu, planuri duse la îndeplinire exact așa cum au fost profețite, ca și cum o mână nevăzută le-a decretat, fără ca nimeni să aibă, aparent, puterea de a se împotrivi.
Știa dinainte de tragedia de la “Colectiv” că Cioloș îl va înlocui pe Ponta
La data de 22 octombrie 2015, în cadrul emisiunii “Unu la Unu”, difuzată pe postul de radio Realitatea FM, moderată de Ionel Lespuc, ziaristul, de la vremea respectivă, Rareş Bogdan a afirmat că “zilele lui Victor Ponta la Palatul Victoria sunt numărate. Vom avea un prim ministru tehnocrat, ca şi acum 15 ani, când Mugur Isărescu a condus, timp de un an, guvernul şi a pregătit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba despre comisarul european Dacian Cioloş“. Informaţia a fost preluată, a doua zi, de ziarul Evenimentul Zilei.
Pe data de 26 octombrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis declara, într-o conferinţă de presă organizată la Palatul Cotroceni, că a avut o întrevedere cu Gabriel Oprea, că au discutat depre evenimentul referitor la coloanele oficiale şi că l-a sfătuit să îşi dea demisia. Gabriel Oprea a refuzat şi a reafirmat sprijinul UNPR pentru Guvernul Victor Ponta. Pe 28 octombrie 2015, la două zile de la refuzul lui Gabriel Oprea de a demisiona, vicepremierul de atunci a fost convocat la sediul Parchetului Tribunalului Bucureşti, unde a fost audiat în calitate de martor în dosarul privind moartea poliţistului Gigină.
Guvernul tehnocrat, instalat după nici o lună
Pe 30 octombrie 2015, seara, după ora 22.00, are loc catastrofa de la Clubul Colectiv. În seara zilei de 3 noiembrie 2015, 25.000 de persoane se strâng la Piaţa Universităţii şi pornesc în marş către Palatul Victoria. Aici, mulţimea cere demisia lui Victor Ponta. Din Piaţa Victoriei, protestatarii pornesc către sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unde scandează demisia lui Gabriel Oprea.
În data de 4 noiembrie 2015, la orele prânzului, prim-ministrul Victor Ponta și-a anunţat demisia din funcţie şi depunerea mandatului guvernului pe care l-a condus. Seara, protestatarii se adună din nou în Piaţa Universităţii. Se cere demisia întregii clase politice şi instaurarea unui guvern tehnocrat. În piaţă îşi fac apariţia ONG-urile finanțate de Soros.
Șase zile mai târziu, pe 10 noiembrie 2015. La finalul consultărilor cu toate partidele parlamentare, Klaus Iohannis anunţă numele premierului desemnat. Al lui Dacian Cioloş, despre care Rareş Bogdan vorbea încă din 22 octombrie.
Barna n-a ascultat avertismentul și s-a trezit cu dosar la DNA
Exactitatea cu care Rareș Bogdan a prevăzut modul în care Victor Ponta va fi înlăturat de la Palatul Victoria, înainte să se petreacă tragedia de la “Colectiv”, dar și faptul că va fi înscăunat Dacian Cioloș, al cărui nume, practic, la acel moment, societatea românească abia dacă și-l mai putea aminti, este mai mult decât remarcabilă. Însă episodul de la finalul anului 2015 nu este singura profeție împlinită pe care a făcut-o Rareș Bogdan.
După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, când PNL a ieșit pe primul loc, iar USR pe locul al treilea, s-a pus, și atunci, problema depunerii unei moțiuni de cenzură. Au avut loc și negocieri la Palatul Cotroceni, sub pretextul încheierii de către partidele politice parlamentare a unui Pact cu Klaus Iohannis în privința “parcursului european al României”, Pe data de 8 iunie, Dan Barna a declarat că i-a transmis preşedintelui Iohannis, la consultările de la Cotroceni, de după alegerile europarlamentare, că USR nu îl va sprijini în primul tur al alegerilor prezidenţiale și că Alianța USR-PLUS va avea propriul candidat pentru Palatul Cotroceni.
Seara, la România TV, într-o intervenție telefonică, proaspătul europarlamentar PNL Rareș Bogdan l-a amenințat direct pe Dan Barna. ”Faptul că domnul Barna anunță că nu îl susține pe domnul Iohannis nu încurcă cu nimic lucrurile. Dar permiteți-mi să mă îndoiesc că vreun politician din România, din Opoziție, își permite să îi spună lui Klaus Iohannis în față: «Nu vă susțin». Domnul Barna e din Sibiu și îl știe foarte bine pe domnul Iohannis și știe că el uită greu. E o persoană care prinde extrem de repede și uită extrem de greu. Permiteți-mi să mă îndoiesc că a avut loc dialogul dintre domnul Barna și domnul Klaus Iohannis. Eu vă spun doar că e bine ca teribilismele să înceteze, pentru că nu cred că cineva din Opoziție își permite să vorbească cu Klaus Iohannis în termenii aceștia. Are o forță electorală și o statură politică pe care e greu să te duci mai ales în Palatul Cotroceni și să îi spui: «Noi ne-am hotărât să nu vă mai susținem». Permiteți-mi să mă îndoiesc”, a declarat Rareș Bogdan la România TV.
Ceea ce a spus însă Barna, s-a adeverit. Alianța USR-PLUS l-a desemnat chiar pe Dan Barna candidat la prezidențiale, fiind cotat, o bună perioadă de timp, drept principalul contracandidat al lui Klaus Iohannis pentru turul al doilea. Dar s-au adeverit și avertismentele lui Rareș Bogdan. În plină campanie electorală, Rise Project publică dezvăluiri cu privire la afacerile posibil frauduloase cu fonduri europene pe care compania liderului USR le-a derulat în perioada 2011-2015. Imediat, se sesizează DLAF și, ulterior, Direcția Națională Anticorupție. Rămâne de văzut până unde se vor confirma amenințările lui Rareș Bogdan făcute la adresa lui Dan Barna în iunie anul acesta. Ținând cont că “previziunea” făcută de același Rareș Bogdan, în 2015, cu privire la instalarea lui Dacian Cioloș la Palatul Victoria, s-a împlinit 100%, este foarte interesant de văzut ce se va întâmpla și din acest punct de vedere.
O nouă profeție? Tăriceanu și Hunor, anunțați oficial că vor lua țeapă
Rareș Bogdan pare, așadar, să fie profetul lui Klaus Iohannis, după pofta președintelui, poftă care, după cât se poate vedea, până acum s-a împlinit în totalitate. În această perioadă, principala preocupare a lui Iohannis este câștigarea unui nou mandat la Palatul Cotroceni, dar vrea instalarea “de îndată” a unui guvern al lui. Care să se ocupe, cu prioritate, de desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Pentru ca guvernul lui Iohannis să poată fi instalat, are nevoie de voturile ALDE. Călin Popescu Tăriceanu a subliniat că nu va vota un guvern care vrea să desființeze Secția Specială. Marți, PNL și ALDE au bătut palma de principiu, sub angajamentul că Guvernul nu va umbla la Legea prin care a fost înființată SIIJ. Pe de altă parte, și UDMR a bătut, de principiu, palma cu PNL sub condiția nemodificării legii alegerilor locale, respectiv alegerile pentru primari și președinți de consilii județene să fie organizate, ca și până acum, într-un singur tur de scrutin. Practic, acesta este angajamentul luat de Orban pentru primirea sprijinului lui Tăriceanu și Kelemen Hunor.
Tot marți, dar seara, Rareș Bogdan intră în direct la România TV, unde spune: “O vom desființa (Secția de investigare a magistraților, n.red.)! Întrebați-l pe distinsul domn Tăriceanu - vă spun din start: vom desființa secția de magistrați! Este una dintre marile probleme care ne-a generat acest MCV catastrofal timp de zece ani de zile. Alegerile pentru primari, în două tururi de scrutin. Sunt absolut convins că atât domnul Tăriceanu, cât și domnul Kelemen Hunor sunt responsabili și vor ști că trebuie să acorde votul de învestitură unui Guvern Orban care să ducă România exact acolo unde îi este locul, în rândul țărilor civilizate”. Comentariile sunt de prisos.
Coincidența citării lui Bănicoiu la Parchet în ziua negocierilor Pro România - PNL
Iar seria coincidențelor la vreme de criză politică a cunoscut un nou episod chiar ieri, când președintele partidului Pro România, Victor Ponta, urma să se întâlnească cu Ludovic Orban, pentru a-i comunica acestuia din urmă dacă votează sau nu Guvernul PNL despre care inclusiv Rareș Bogdan a declarat că va intra în pâine în cursul săptămânii viitoare. Ponta a lăsat să se înțeleagă, în mai multe rânduri, că partidul său nu va susține un Excutiv de dreapta.
Ei bine, chiar înainte ca această întâlnire decisivă să aibă loc, Nicolae Bănicioiu, parlamentar și vicepreședinte al Pro România, fost ministru al Sănătății la momentul producerii incendiului din Colectiv, a fost chemat azi la audieri la Parchetul General, dar a anunţat că nu va veni. Refuzul său a generat reacţii din partea familiilor victimelor, care cer ca Bănicioiu să fie adus cu mandat în faţa procurorilor. Nicolae Bănicioiu fusese chemat după ce, luni, secretarul de stat din Ministerul de Interne, Raed Arafat, a fost audiat în același dosar. Pretextul anchetatorilor este acela că vor să afle, după patru ani de la producerea tragediei, detalii despre modul în care autoritățile au intervenit în noaptea de 30 octombrie, dar și cum au fost tratați mai apoi răniții.