Referendumul a trecut. Urmează măcelul

Eşecul de la Referendumul pentru definirea familiei, în Constituţie, declanşează mişcări politice interesante. În PNL, mai mulţi lideri îl critică pe Ludovic Orban, acuzând că a aruncat partidul într-o “aventură”. Răzmeriţa poate avea drept cauză delimitarea disidenţilor de aripa condusă de Orban, care s-a arătat pro-referendum, poziţionându-se, astfel, alături de punctul de vedere al lui Dacian Cioloş, cel mai probabil contracandidatul din partea Opoziţiei al lui Klaus Iohannis, pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor. Însă, prima zi de după referendum agită apele şi în zona Puterii. Atât politic, cât şi juridic. Tudorel Toader nu a făcut nici ieri anunţul cu privire la soarta lui Augustin Lazăr, iar CSM a avizat negativ propunerea de numire a Adinei Florea la conducerea DNA, iar Liviu Dragnea este contestat, din nou, din interiorul partidului.

Mai mulţi lideri PNL, printre care Adriana Săftoiu, Alina Gorghiu, Mihai Voicu, Iulia Scântei, Mara Calista, Cezar Preda şi Cătălin Predoiu, au pornit, duminică seara, un atac furibund la adresa liderului partidului, Ludovic Orban, publicând, concomitent, pe paginile lor de Facebook, un mesaj prin care acuză conducerea PNL că “a aruncat partidul într-o nouă aventură şi către un nou eşec politic care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu uneşte, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politică retrogradă. #ajunge”. Acţiunea a avut loc la scurt timp după închiderea urnelor de vot, la Referendumul pentru definirea familiei în Constituţie. Mai mult, ieri, fostul preşedinte liberal, Alina Gorghiu, a negat că ea ar fi semnat în 2016 protocolul cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie pentru susţinerea referendumului pentru familie. Ea a publicat ultima filă a documentului, în care apar semnăturile lui Ilie Bolojan şi a lui Gheorghe Falcă.

Atitudine asemănătoare cu cea a lui Cioloş

Poziţia acestor disidenţi seamănă izbitor cu atitudinea anti-referendum adoptată, în ultimele săptămâni, de către Dacian Cioloş şi USR şi dă, cel mai probabil, un semnal cu privire la o mişcare de distanţare a acestora faţă de cei care s-au manifestat pro-referendum. Mai mult, această mişcare poate însemna şi un semnal de atenţionare faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care, de asemenea, s-a prezentat la vot duminică seara.

Ieri, a avut loc un CEX organizat la Partidul Naţional Liberal, în care Ludovic Orban a anunţat că nu va permite ca astfel de atacuri la adresa conducerii partidului să mai aibă loc. Însă, până la ora închiderii ediţiei, nu au fost decise eventuale sancţiuni faţă de membrii acestei mişcări disidente.

Disidenţii din PSD vor analiză serioasă

Pe de altă parte, la PSD apele tind să se tulbure din nou. Gruparea disidentă care a cerut, în urmă cu trei săptămâni, demisia lui Liviu Dragnea are, astăzi, o poziţie ceva mai nuanţată fată de eşecul înregistrat la referendumul de sâmbătă şi duminică. Cel mai vocal dintre aceşti disidenţi, vicepremierul Paul Stănescu, a declarat că slaba participare la scrutin “este un eşec pentru toată societatea românească, nu doar pentru PSD. Trebuie să facem o analiză şi să vedem care e cauza. Deocamdată, nu ştim care sunt cauzele”, a concluzionat Stănescu.

Tot ieri, la PSD ar fi trebuit să înceapă discuţiile politice cu privire la anunţatele remanieri guvernamentale, dar şi cu privire la ordonanţa de urgenţă referitoare la modificarea pachetului legilor Justiţiei. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Mai mult, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi-a delegat toate atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor către vicepreşedintele Florin Iordache, pe agenda sa oficială nefigurând, ieri, nicio întâlnire.

Războiul s-a acutizat la Înalta Curte

Tot ieri, Completul de 5 Judecători al ÎCCJ a decis să amâne, pentru 5 noiembrie, judecarea primului termen în apelul din procesul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. În apelul înaintat, DNA cere majorarea acestei pedepse, invocând faptul că instanţa de fond i-a aplicat liderului PSD o sancţiune prea uşoară.

Liviu Dragnea a acţionat în judecată conducerea Înaltei Curţi, cerând Secţiei Civile a acestei instanţe să constate că ÎCCJ nu a respectat prevederile Legii nr. 304/2004, intrată în vigoare anul acesta, cu referire la faptul că preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ nu mai pot conduce de facto completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii trebuie traşi la sorţi. Instanţa Supremă refuză să aplice aceste prevederi de anul acesta, considerând că obligaţia tragerii la sorţi a completelor este aplicabilă de anul viitor. Reamintim, completul care va judeca apelul din procesul lui Dragnea este condus de vicepreşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir. De altfel, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ legat de această chestiune.

Procurorii din CSM, aviz negativ pentru Adina Florea

Prima zi de după referendum s-a soldat, însă, şi cu refuzul Secţiei de Procurori de la CSM de a aviza favorabil nominalizarea procurorului Adina Florea pentru preluarea şefiei DNA. Doar un singur membru al secţiei a fost de acord cu propunerea făcută de Tudorel Toader. În timpul audierilor, Adina Florea a adus mai multe acuzaţii fostei conduceri a DNA, legate de situaţia achitărilor, a promovărilor în funcţii, dar şi a activităţii de urmărire penală care s-a axat “foarte mult pe infracţiuni de abuz în serviciu, în condiţiile în care obiectul de activitate al DNA îl constituie infracţiunile de corupţie la nivel înalt”. În ciuda avizului negativ al CSM, Tudorel Toader a anunţat că va înainta propunerea preşedintelui României, Klaus Iohannis.

În schimb, Tudorel Toader amână să prezinte rezultatul evaluării activităţii manageriale a procurorului general, Augustin Lazăr. Asta, în ciuda faptulului că, săptămâna trecută, ministrul Justiţiei a precizat că va face acest anunţ în data de 8 octombrie.

Din cei 18.260.281 de alegători înscrişi pe lista electorală permanentă, au votat 3.849.937 de cetăţeni, din care cu “DA” s-au exprimat 3.525.238 de persoane, cu “NU” 248.696 de alegători, iar votutile nule au fost în număr de 75.919.