Referendumul lui Iohannis, făcut “praf” de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a respins proiectele de lege ale Opoziției și Puterii cu privire la revizuirea Constituției, în sensul interzicerii amnistiei și grațierii pentru infracțuni de corupție, dar și pentru interdicția ocupării fucțiilor publice pentru persoanele condamnate penal. CCR arată că Legea Fundamentală nu poate permite suprimarea unor drepturi și libertăți fundamentale, acestea neputând face obiectul revizuirii.

Conform documentului citat, Constituția poate dispune limitarea puterii publice înbeneficiul cetățeanului sau al unor  valori de interes general și pentru a se evita excesul de putere. “Protecția constituțională a cetățeanului este ascendantă, asfel încât și revizuirile constituționale trebuie să acorde o protecție din ce în ce mai sporită drepturilor și libertăților fundamentale”, arată Curtea Constituțională.

Judecătorii precizează că Legea Fundamentală protejează interesul general, realizând un echilibru între acesta și drepturile și libertățile fundamentale. În acest sens, interzicerea amnistiei și grațierii privind faptele de corupție limitează puterea public. “Curtea constată că, în esență, prin revizuirea constituțională, se are în vedere eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia și grațierea pentru fapte de corupție. Reglementarea analizată limitează puterea publică, astfel încât niciuna dintre autoritățile publice nu va dispune de atribuția de a amnista sau grația fapte de corupție. Puterea publică în mod axiomatic are caracter unic și organizat și, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului.

Curtea Constituţională a statutat că „puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului”.

Doar instanța de judecată poate limita drepturile civile

Iar aceasta nu este singura lovitură pe care o administrează CCR intențiilor de a se limita anumite drepturi și libertăți fundamentale. Curtea arată, de asemenea, că interzicerea persoanelor condamnate definitiv de a mai candida pentru funcții publice “încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele de revizuire a Constituție”. De altfel, efectele unei condamnări penale sunt deja reglementate în legislația penală, inclusiv sub aspectul limitării, pentru o perioadă anume de timp, exercitarea unor drepturi și libertăți civile. Iar această limitare intră în atribuțiile exclusive ale instanțelor judecătorești.

Instanța de contencios constituțional a respins, în 18 iulie 2019, proiectele inițiate de grupurile parlamentare ale USR, PNL și PSD, prin care se intenționează revizuirea Constituției, motivând că toate propunerile referitoare la amnistie și grațiere încalcă limitele revizuirii. Opoziția a depus un alt proiect, chiar la începutul lunii iulie, dorea excluderea din procesul electoral local, parlamentar, europarlamentar sau prezidențial a persoanelor care, vreodată, au suferit condamnări penale.