Retrospectiva - Protocolul esecurilor

La un an de la castigarea puterii, PNL si PD arata ca programul de guvernare facut inainte de alegeri nu foloseste la mai nimic.

Candidatura pe liste comune la alegerile parlamentare din 2004 si constituirea Guvernului - insa doar alaturi de alte doua partide - par sa fie singurele "reusite" ale Aliantei PNL-PD in planul "legilor si regulilor" pe care si le-au adoptat. Cele doua partide si-au petrecut primul an de guvernare in certuri permanente, amenintari cu divortul, dar si esecul tintelor propuse: alegeri anticipate sau cel putin schimbarea sefilor PSD din fruntea Parlamentului ori a judetelor. Oana Stancu

In 2003, cand s-a parafat alianta dintre PNL si PD, contractul prenuptial - care ii leaga pana in 2008 - s-a facut ca la carte: candidatura pe liste comune, procentajul pe liste, stabilit de rezultatul alegerilor locale si de sondajele de opinie, formule de conducere mergand de la centru pana la organizatiile locale etc. In spatele "disciplinei" se aflau doi lideri fermi - Traian Basescu si Theodor Stolojan - si o dorinta comuna de a infrange PSD si de a-i lua locul la putere.

"Disciplina" s-a intamplat sa fie incalcata insa chiar de cei doi: Stolojan s-a imbol-navit brusc de boala "oboselii", Traian Basescu a plans, dar a devenit presedinte, liberalii au dat premierul. Care nu a fost Stolojan, ci Tariceanu. Tariceanu cel cu "grupurile de interese". Tariceanu cel prieten cu Patriciu si neascultator de Basescu. Tariceanu care nu vru in ruptul capului anticipate.

Cum o vorba din batrani zice ca de la cap se impute pestele, si Alianta DA tot de aici s-a transformat in BA. Conflictul Basescu-Tariceanu s-a materializat, pe de o parte, in spaima permanenta a PNL fie ca PD creste in sondaje si il depaseste, fie ca PD iese de la guvernare sau pur si simplu ca "il face", pe de alta parte, in lupte intestine intre pedistii slujitori de Basescu si penelistii slujitori de Tariceanu.

HAIS SI CEA. Ajunsi la guvernare, penelistii si pedistii au inceput rapid sa demonstreze ca un program de guvernare facut inainte de alegeri si un protocol de functionare a Aliantei lor nu folosesc aproape la nimic atunci cand dai cu nasul de probleme concrete asupra carora ai viziuni diferite. Divergentele lor au divizat si coalitia de guvernare, celelalte doua membre ale acesteia, PC si UDMR, inclinand balanta cu punctele lor de vedere. Cand FMI a cerut majorarea TVA, premierul Tariceanu a fost unul dintre sustinatorii ideii. Ministrul Ionut Popescu anunta procentul de 22%. Democratii s-au impotrivit. TVA a ramas 19%.

Tot Tariceanu a venit cu ideea revolutionara de a pune sa cotizeze la Fondul de sanatate si pe pensionari si pe agricultori. Masura nu se afla in programul de guvernare, PD a refuzat-o, PC a anuntat prin Bogdan Ciuca, purtatorul de cuvant, ca mai de folos ar fi administrarea corecta a fondurilor existente.

PD LA RAND. La sfarsitul lunii mai, a fost randul PD sa tranteasca o idee "revolutionara". Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, a lansat proiectul de lege prin care alocatia lunara pentru cresterea copilului urma sa fie platita oricarei mame, indiferent daca a cotizat sau nu la bugetul asigurarilor sociale, insa valoarea ei ar fi scazut la 3,5 milioane de lei. In urma presiunilor media, PD a cerut ministrului sau sa retraga proiectul, iar alocatia este in prezent la nivelul a 85% din salariul mediu pe economie, circa 8 milioane de lei.

Parlamentul unicameral sustinut de Basescu si de PD nu este pe gustul PNL. Chiar inainte de Ziua Constitutiei, liderul liberal, Calin Popescu Tariceanu, a tinut sa reaminteasca acest lucru. Ce-i drept, subtil, declarand ca atributiile Senatului si ale Camerei Deputatilor trebuie mai bine delimitate, printr-o viitoare revizuire a Constitutiei, pentru eliminarea suprapunerilor de activitati intre cele doua structuri. El a aratat ca PNL a sustinut acest lucru inca din 2003, considerand ca revizuirea facuta in urma cu doi ani a fost incompleta. Nici cand presedintele a decis sa nu isi nominalizeze reprezentanti in conducerea TVR si SRR, iar PD s-a luat repede dupa acesta, PNL nu s-a suparat sa obtina functia de presedinte la ambele institutii.

STATUTUL MINORITATILOR. Cel mai recent exemplu al discordiei il ofera statutul minoritatilor, despre care PD afirma ca este un exces de legislatie si ca acorda consiliilor minoritarilor drept de veto impotriva institutiilor de drept ale statului. PC a cerut drepturi si pentru romanii din localitatile in care sunt minoritari. UDMR se bucura insa de sustinerea premierului Tariceanu, care a aratat ca statutul nu este "o reglementare excesiva in domeniu, ci una normala si fireasca".

CAZUL ORBAN. Daca in planul guvernarii se bat cap in cap, in alianta lor PNL si PD nu contenesc cu luptele intestine. Nu poate sa mearga Tariceanu la consultarile lui Basescu pe tema Parlamentului uninominal? Apai, nici PD nu are timp de consultarile lui Tariceanu cu partidele. Interzice protocolul sa isi ia oameni unul de la altul? Pai, mai bine sa il luam noi decat sa se duca la PSD, raspundea PD cand a fost tentat sa il adopte pe presedintele CJ Prahova, Florin Anghel. S-a stabilit in Alianta ca nu vor fi pusi pe functii persoane sustinute de PSD in ultimii doi ani? PD a numit-o la Educatie pe Paloma Petrescu, iar PNL cere in fiecare sedinta a ADA schimbarea acesteia din functie pentru ca ar continua sa numeasca inspectori PSD.

Cel mai reprezentativ caz este insa cel derulat in jurul atacurilor duse la adresa PD de liderul PNL Bucuresti, Ludovic Orban. Orban este lancea de atac al PNL in orice razboi cu PD. In anticipate, el a fost cel care i-a acuzat pe pedisti ca nu vor sa isi asume raspunderea guvernarii si tot incearca "sa le bage pe gat liberalilor anticipate". Daca PNL e suspectat de intelegeri ascunse cu PSD, el este cel care permanent ii cere lui Basescu sa ii schimbe pe numitii PSD din fruntea SRI si SIE. Si tot Orban este cel care crede ca PNL ar trebui sa aiba propriul candidat la Presedintie. PD ii cere de fiecare data lui Tariceanu sa il potoleasca pe Orban, liberalii sustin ca acesta exprima opinii individuale, ii mai dau si dreptate, si uite asa se mai consuma o sedinta de CNC.

BILANT
"Coalitia de guvernare pe problemele esentiale a functionat si functioneaza bine. Si exista o buna intelegere in interior. Stim cu totii ca intr-o coalitie este mult mai usor sa apara si anumite situatii de tensiune, cand unul dintre participanti incearca sa-si faca capital politic, dar asta este viata intr-o coalitie. Nu ne cereti sa functioneze la fel de dulce si de lin ca un partid monocolor" - Calin Popescu Tariceanu, prim-ministrul Romaniei, 28 noiembrie 2005

Rateu la sefia Senatului si Camerei Deputatilor

Dupa esuarea discutiei despre anticipate, PD marseaza pe schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si a pesedistilor din fruntea consiliilor judetene. Pe 10 august, Coalitia semneaza un acord incaput de o unica fila, pri-vind calendarul de masuri urgente, in absenta carora sa intervina neuitatele anticipate. Astfel, pana pe 15 septembrie ar fi trebuit inlocuiti Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu si adoptata legea administratiei publice locale, astfel incat sa poata fi schimbati si presedintii consiliilor judetene. Tot pana atunci trebuia adoptata si noua lege a Curtii de Conturi. La 1 noiembrie expira termenul pentru adoptarea legii minoritatilor. Ce s-a ales de acest acord? Blocarea Parlamentului pentru aproape doua luni a dus la adoptarea noilor Regulamente ale celor doua Camere ale Parlamentului, dar nu si la schimbarea lui Adrian Nastase si a lui Nicolae Vacaroiu, impiedicata de Curtea Constitutionala. PD si-a retras punctul de vedere in privinta sefilor CJ, mer-gand pe mana ministrului Vasile Blaga, care vrea sa ii mentina pe actualii sefi de CJ pana in 2008, cu conditia sa isi vada trecute legile administratiei. Cat despre statutul minoritatilor, nu numai ca i-a expirat termenul de 1 noiembrie, dar i-a expirat si sustinerea din partea PD, pe care Marko Bela il invita acum sa paraseasca guvernarea daca nu isi tine promisiunile.