Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Național al Dizabilității din România și Asociația Nevăzătorilor din România au transmis Senatului o scrisoare deschisă în care îi solicită să renunțe la numirea pe criterii politice a președintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Fostul președinte, Florinel Butnaru, a fost demis în cursul lunii februarie, după ce senatorii au respins raportul de activitate al instituției pe anul 2019. Desemnarea unui nou președinte al Consiliului de monitorizare vine într-o perioadă în care Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027.
Consiliul de Monitorizare este o autoritate autonomă, aflată sub controlul Senatului, înființată pentru a proteja, promova și monitoriza modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități aflate în instituții sunt respectate. Deși încă de la înființarea lui, în 2017, legea prevedea că acest consiliu va fi condus de o persoană cu „expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”, fostul președinte Florinel Butnaru, care în trecut a fost parlamentar PSD, este inginer în transporturi.
Ce spun activiștii
„Noi cunoaștem consecințele numirii politice anterioare și nu am dori să repetăm această tristă experiență, când primeam strigătele de ajutor de la persoanele cu dizabilități din instituții și eram lipsiți de posibilitatea de a le sprijini. Înțelegem că decizia vă aparține, dar ea a fost dată în competența dumneavoastră cu scopul de a acționa pentru binele oamenilor”, se arată în scrisoarea semnată Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității, Tudorel Tupiluși, președinte al Asociației Nevăzătorilor din România, și de Virgil Lazăr, vicepreședintele acestei asociații. Ei cer Senatului să aprobe numirea în această funcție a Nicoletei Predescu, o persoană „recunoscută pentru competență, profesionalism, imparțialitate”. Inițial, cele două asociații ceruseră numirea lui Virgil Lazăr, dar în urma audierilor din Senat nominalizarea sa a fost respinsă.
Florinel Butnaru nu renunță la funcție
Demis prin votul senatorilor, Florinel Butnaru a mers în justiție pentru a-și căuta dreptate. Deși în raportul Comisiei pentru drepturile omului, se scrie că a decis să recomande demiterea sa „pentru neîndeplinirea atribuţiilor legale, precum şi pentru încălcarea prevederilor Legii 544/2001”, Florinel Butnaru s-a considerat nedreptățit de votul foștilor săi colegi senatori și a decis să se adreseze instanței.
România înregistrează cea mai scăzută rată de ocupare comparativ cu celelalte țări ale UE pentru persoanele cu limitări severe (cu o diferență de peste trei ori mai mare între România și cel mai bine plasate țări).
Consiliul, reclamat că nu-și face treaba
Într-o altă scrisoare adresată Senatului în februarie, cele două organizații atrăgeau atenția că această instituție nu-și face datoria. Astfel, deși Consiliul funcţionează din martie 2017, primele vizite în centre le-a făcut abia în 2018. „Rapoartele acestui organism de monitorizare nu au evidenţiat neregulile, abuzurile sau problemele din centrele pentru persoane cu dizabilităţi vizitate. Nu am aflat din aceste rapoarte cauzele deceselor din centre şi nu au fost făcute sesizări către organele de anchetă sau pentru solicitarea vreunei autopsii, ori pentru atacarea ordonanţelor Parchetelor de clasare sau netrimitere în judecată”, arătau acestea într-un comunicat de presă.
Număr mare de persoane cu dizabilități
Conform datelor Eurostat, în România, aproximativ un sfert din populația cu vârsta de 16 ani și peste prezintă dizabilități. Dintre acestea, persoanele cu limitări severe ale activității, reprezintă 6% din populație (1,2 milioane de persoane). Aceste date apar în Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027, care este pusă în dezbatere publică până pe data de 13 mai de Ministerul Muncii. Pe de altă parte, cele două asociații semnatare ale scrisorii către Senat susțin că numărul total de persoane cu dizabilităţi este de 846.354. Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități în clădiri (locuința proprie, clădiri publice și zone publice urbane și rurale), la transport, la informații, precum și reducerea vulnerabilității acestor persoane la situații de risc și urgențe umanitare figurează printre prioritățile strategiei.
Autoritățile publice, făcute praf
Planurile de acțiune în situații de urgențe ale Departamentelor pentru Situații de Urgență nu prevăd proceduri speciale pentru persoanele cu dizabilități, cu excepția delegării unor persoane însărcinate cu coordonarea managementului riscurilor pentru acest grup, atrage atenția strategia. La nivel național există un serviciu de apel în regim de urgență pentru persoanele cu dizabilități de auz sau de vorbire, dar utilizarea lui nu este monitorizată. De asemenea, personalul implicat în intervențiile în situații de urgență nu este pregătit pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități. Ca o caracteristică generală, autorii strategiei susțin că autoritățile locale trebuie să elaboreze hărți de hazarduri și riscuri, dar acestea sunt elaborate punctual, pentru anumite riscuri naturale, sunt incomplete și neactualizate, iar pentru anumite zone și orașe nu sunt disponibile. De asemenea, autoritățile respectă într-o măsură foarte limitată regulile de protecție pentru evitarea riscurilor.
