Trei sondaje arată că nici PSD, nici PNL nu pot face majoritate cu aliații tradiționali. Nimic fără USR

Două case de sondare a opiniei publice și un sondaj scurs „pe surse”, comandat intern de liberali, arată, la unison, o scădere a PNL în intenția de vot, aflându-se, practic, „umăr la umăr” cu PSD. Toate cele trei cercetări sociologice, efectuate cu puține zile înaintea alegerilor parlamentare de duminică, au o constantă. PNL poate realiza, după redistribuirea voturilor primite de partidele care nu vor trece pragul electoral, o majoritate parlamentară doar dacă cooptează Alianța USR-PLUS la guvernare. Orice formulă doar cu UDMR și cu PMP – cu condiția ca această din urmă formațiune să treacă pragul de 5 la sută, nu asigură liberalilor majoritatea de peste 50%. Pe partea stângă însă, lucrurile sunt și mai dramatice, PSD nereușind nici într-o eventuală alianță cu Pro România să formeze o majoritate parlamentară care să-i confere dreptul să acceadă la guvernare.

Sondajul IRSOP a fost realizat, în perioada 22 – 28 noiembrie 2020, telefonic, pe un eșantion de 1.004 persoane, având o marjă de eroare de +/- 3 la sută. Conform acestei cercetări, PNL este creditat cu 33 la sută din intenția de vot, iar PSD, cu 30 de procente. Pe poziția a treia se află Alianța USR-PLUS, cu 17 procente, urmată de Pro România, cu 7 procente. UDMR ar fi ultima formațiune care ar trece pragul electoral, conform acestui sondaj, întrunind 5 la sută. Partidul Mișcarea Populară ar obține doar 3 procente, iar restul partidelor totalizează alte 5 procente. 

Calculând procentele partidelor care ar urma să intre în Parlament, conform datelor de mai sus, ajungem la o cifră de 92%, 8 procente urmând să fie redistribuite, proporțional, de la formațiunile care nu ar face pragul. În aceste condiții, am avea un PNL cu 35,64%, PSD, cu 32,4%, Alianța USR-PLUS cu 18,36%, Pro România cu 7,56% și UDMR cu 5,4%/

Sondajul intern PNL vede Pro România în afara Parlamentului

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Al doilea sondaj, apărut, pe surse, este o cercetare sociologică internă a PNL, potrivit căreia PSD ar obține cele mai multe voturi – 31%. PNL ar lua 29 de procente, urmat de Alianța USR-PLUS, cu 20%. Partidul Mișcarea Populară ar face dublu față de sondajul IROSP, obținând 6%, urmat de UDMR, cu 5%. Pro România nu ar face pragul electoral, conform acestui sondaj, obținând un scor de 3 procente. Restul voturilor s-ar risipi către partide care nu vor intra în Parlament.

Pe același calcul al procentelor partidelor care ar forma Parlamentul, avem 91%, iar 9 procente, aparținând partidelor care nu ar face pragul electoral, ar urma să fie redistribuite proporțional către cele care reușesc. În acest scenariu, am avea PSD cu 33,79%, PNL cu 31,61%, Alianța USR-PLUS cu 21,8%, PMP cu 6,54% și UDMR cu 5,45%.

Rezultate diametral opuse în sondajul IMAS

Al treilea sondaj a fost realizat de IMAS, la comanda Europa FM, în perioada 6-27 noiembrie 2020, pe un eșantion de 1.010 persoane, având o marjă de eroare de +/- 3%. Cercetarea creditează PNL cu 28,5%, PSD cu 23,6%, Alianța USR-PLUS cu 18%, Pro România cu 9,5%, UDMR cu 5,1% și PMP cu 5%. Restul partidelor nu ar reuși să acceadă în noul Parlament.

Procentele totale ale partidelor care ar face pragul electoral ar fi, în această situație, 89,3 la sută, rămânând un bazin de voturi de 10,3 la sută care ar urma să fie redistribuite proporțional către formațiunile care prind locuri eligibile. În această variantă, PNL ar obține 31,43%, PSD ar avea 25,72%, Alianța USR-PLUS 19,85%, Pro România 10,48%, UDMR 5,62% și PMP 5,51%.

Orice variantă de guvernare va fi una de compromis

Plecând de la aceste scoruri estimate, se pot extrage trei scenarii cu privire la constituirea viitoarei majorități parlamentare, care să susțină un nou guvern, după alegerile din 6 decembrie 2020. Oricare dintre aceste variante necesită un compromis major din partea partidelor mari. Indiferent de partidul care, teoretic, ar urma să dea noul premier, este obligat să se asocieze cu USR-PLUS. 

Prima variantă, și cea mai probabilă, este o alianță de guvernare PNL și USR-PLUS. Conform tuturor celor trei sondaje, PNL nu ar avea nevoie să coopteze la guvernare nici PMP, nici UDMR, dacă se aliază cu progresiștii. Scorul IRSOP arată că, împreună, PNL și USR-PLUS ar avea 54%. Iar o alianță PNL și UDMR ar fi de doar 41,4%. PSD și Pro România ar obține împreună doar 39,96%/

Scorul sondajului intern al PNL arată că liberalii, împreună cu USR-PLUS, ar avea o majoritate de 53,41%. PNL, împreună cu PMP și UDMR ar avea 43,6%. PSD ar fi singur pe partea stângă, cu 33,79%.

Conform sondajului IMAS, PNL și USR-PLUS ar avea o majoritate de 51,28%, iar PNL cu PMP și cu UDMR ar avea 42,57%. PSD și Pro România ar totaliza 36,2%

A doua variantă, puțin probabilă, ar fi o majoritate PSD cu USR-PLUS (50,76% în varianta IROSP; 55,6% în varianta sondajului intern al PNL sau 45,6% în varianta IMAS, de această dată fiind necesară cooptarea UDMR, pentru a realiza majoritatea).

A treia variantă, și mai puțin probabilă, dar nu imposibilă, ar fi o majoritate PNL-PSD. În varianta IRSOP, această majoritate ar fi de 68,04%. În varianta sondajului intern al PNL, majoritatea ar fi de 65,4%. Iar în varianta IMAS, scorul ar ajunge la 57,15%.

Alianța Barna-Cioloș, scor triplu în sondaje față de locale

Interesant este că niciunul dintre cele trei sondaje de opinie realizate în perspectiva alegerilor parlamentare de duminică nu dau Alianța USR-PLUS la un scor mai mic de 17 procente, cercetările arătând o poziționare electorală în jurul cifrei de 18-20%, fără redistribuiri. Cifra este triplă față de scorul la nivel național obținut de Alianța USR-PLUS la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Alianța a avut un scor de 6,58% la alegerile pentru primari, 6,85% la alegerile pentru consiliile locale, 6,66% la alegerile pentru consiliile județene și 6,04% la alegerile pentru președinții de consilii județene. Media națională, de acum două luni, a USR-PLUS a fost de 6,53 de procente.