Zi liberă prin lege, pentru ațâțatul focului în sobă și pentru alungarea deochiului la animale

Iar, pe lângă considerentele de ordin religios și administrativ, acesta a invocat faptul că, în anumite zone ale țării, în dimineața Ajunului Crăciunului, gospodarii ațâță focul în sobă, iar gospodinele pregătesc un aluat special care alungă deochiul la animalele din curte. Deputatul, pe nume Ion Marian Lazăr, a fost abandonat total de colegii săi de partid care, la votul din Plenul Senatului, s-au abținut în grup. Legea a picat, însă a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. 

Propunerea legislativă în discuție vizează completarea alineatului 1 al articolului 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și propune stabilirea zilei de 24 decembrie ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Autorul proiectului, deputatul USR Ion Marian Lazăr, arată, în expunerea de motive, că „Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, reprezintă ultima zi din postul Nașterii Domnului, post care debutează din data de 15 noiembrie (…).

Mai departe, parlamentarul scrie că, pentru români, Ajunul Crăciunului implică, printre alte obiceiuri și tradiții, „împodobirea bradului de Crăciun, împărțirea cadourilor de Moș Crăciun, pregătirea bucatelor pentru masa din prima zi de Crăciun și primirea colindătorilor”.

Tradiții și obiceiuri invocate 

Însă, în documentul oficial, sunt invocate și alte tradiții zonale, care ar impune declararea zilei de 24 decembrie ca zi nelucrătoare. Astfel, deputatul USR arată că, în Oltenia, „oamenii se trezesc de dimineață, aprind focul în sobă și ațâță focul cu un vreasc, timp în care rostesc o urare de Crăciun”.

Mai mult, în anumite zone din Muntenia, Oltenia și Banat, „gospodinele prepară un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie”, se mai afirmă în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege inițiat.

Alte obiceiuri care ar fi mult mai strict respectate dacă ar fi zi nelucrătoare se referă la faptul că, din perspectivă religioasă, pe data de 24 decembrie, „preotul umblă pe la casele oamenilor cu icoana Nașterii Domnului”.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Dar și cutuma din UE

Însă acestea nu sunt singurele argumente aduse de autorul proiectului, în sprijinul necesității adoptării acestei inițiative legislative. Ion Marian Lazăr precizează că „este important de menționat faptul că, la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, data de 24 decembrie este stabilită ca fiind sărbătoare legală. Art. 61 din Statutul Funcționarilor UE (…), ținând seama că în anul 2022 duminica de Paști este stabilită la 17 aprilie, iar data de 24 decembrie este o zi de sâmbătă, a stabilit pentru instituțiile UE un total de 17 zile ca sărbători legale”.

Este vorba despre 14 aprilie (Joia Mare), 15 aprilie (Vinerea Mare), 18 aprilie (a doua zi de Paști), 9 mai (aniversarea declarației președintelui Schuman din 1950), 26 mai (Înălțarea), 27 mai (ziua de după Înălțare), 6 iunie (Lunea Rusaliilor), 23 iunie (Ziua Națională a Luxemburgului), 21 iulie (Ziua Națională a Belgiei), 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 1 noiembrie (Sărbătoarea Tuturor Sfinților), 2 noiembrie (Ziua Morților). Iar, între 23 decembrie și 30 decembrie, sunt șase zile de sfârșit de an).

Prea puține sărbători legale în România. Și mai pică și în weekend

În documentul citat se mai evidențiază faptul că un număr de state UE au declarat ca zi nelucrătoare data de 24 decembrie, printre care Bulgaria, Cehia sau Estonia. „În România, Codul Muncii prevede ca sărbători legale în care nu se lucrează un număr de 15 zile, dintre care două din prima zi de Paști și prima zi de Rusalii se prăznuiesc întotdeauna într-o zi de duminică. Acest număr de sărbători legale este mai mic față de alte state membre ale Uniunii Europene”, apreciază deputatul USR.

Acesta susține că, față de celelalte state, legislația națională „nu permite compensarea zilelor de sărbătoare legale care survin pe parcursul weekendului cu zile nelucrătoare. În acest sens, în anul 2021 și anul 2022, un număr de 8, respectiv 6 zile de sărbători legale nelucrătoare se celebrează în weekend”.

Toți senatorii USR prezenți s-au abținut de la vot

Proiectul de lege este semnat și susținut doar de acest deputat USR. Niciun alt coleg din partidul din care face parte nu a contribuit cu vreo semnătură. Sau cu vreun vot, așa cum vom arăta în continuare.

Modificarea adusă articolului vizat din Codul Muncii se referă la instituirea a încă unei zile nelucrătoare. Astfel, sărbători legale nelucrătoare ar fi, în cazul în care proiectul va trece, datele de 1 și 2 ianuarie. 24 ianuarie (Unirea Principatelor), Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui), prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 1 decembrie (Ziua Națională a României), 24 decembrie (Ajunul Crăciunului), respectiv prima și a doua zi de Crăciun.

Legea a intrat la vot, la Senat, în data de 21 martie 2022. Cu raport de respingere. 73 de senatori au votat pentru adoptarea raportului de respingere, în timp ce doar 14 senatori au votat pentru respingerea raportului și pentru adoptarea proiectului de lege. Este vorba despre 12 parlamentari ai AUR, de unul neafiliat și de un liberal. În schimb, 22 de colegi de partid ai inițiatorului au ales să se abțină de la vot. La fel au făcut doi senatori PNL și unul de la PSD.

Inginer, la primul mandat de deputat

În acest moment, legea, picată la Senat, s-a mutat la Camera Deputaților, care este for decizional. 

Autorul ei, Ion Marian Lazăr, este parlamentar la primul mandat, ales pe listele USR Râmnicu Vâlcea. Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei, acesta este inginer diplomat, absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea de Știință și Ingineria Materialelor. Anterior alegerii sale ca parlamentar, el a lucrat ca Quality Manager la o companie din Drăgășani.

Ion Marian Lazăr nu are terenuri, nu are case, are trei mașini (un Citroen C6 din 2006, un Citroen C5 din 2003 și un Opel Astra F din 1992), nu deține conturi și active financiare și are o datorie de 60.000 de lei la BRD.

Deputatul este membru în conducerea Filialei Locale USR Râmnicu Vâlcea, membru al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților, iar, ca parlamentar, a luat cuvântul de cinci ori și a semnat 104 inițiative legislative.