Statul își mută ghișeul în telefon. O singură aplicație pentru toate serviciile publice

Românii ar putea avea, în următorii ani, o singură aplicație prin care să își rezolve cele mai importante probleme administrative: plata taxelor, programările la instituții, verificarea documentelor, urmărirea cererilor sau primirea notificărilor oficiale de la stat. Cel puțin asta promite un proiect legislativ pentru dezvoltarea „Aplicației Mobile Unice” (AMU), pus recent în dezbatere la Parlament.

Proiectul de lege, înregistrat săptămâna trecută la Senat, este inițiat de senatorul USR Ciprian Rus și semnat, în total, de 31 de parlamentari și propune o schimbare majoră în felul în care funcționează administrația publică din România: statul nu ar mai trebui să oblige cetățeanul să alerge între instituții și platforme diferite, ci să organizeze serviciile „după nevoile reale ale oamenilor”.

„Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să cunoască organigrama statului pentru a-și rezolva problemele”, spun inițiatorii în expunerea de motive. 

Pentru a rezolva această problemă, se propune crearea unei „Aplicații Mobile Unice”, definită drept „aplicația mobilă oficială a statului român” prin care cetățenii să poată accesa digital toate serviciile publice furnizate de autoritățile și instituțiile publice de la noi.

Potrivit proiectului, accesul la servicii se va face fie prin această aplicație, fie printr-un portal web unic al administrației publice. Cele două ar urma să funcționeze integrat și să fie, de fapt, interfețele digitale de acces la infrastructura digitală națională.

În teorie, asta ar însemna sfârșitul actualului haos digital din administrație, unde fiecare instituție are propriul site, propriul sistem de autentificare și propriile reguli.

„Digitalizarea serviciilor publice a evoluat preponderent prin proiecte punctuale, necorelate între ele”, spun inițiatorii în expunerea de motive, care descrie situația actuală, iar rezultatul este o „digitalizare formală”, de tip „PDF pe site” sau „cerere online, dar soluționare la ghișeu”. 

Ce ar putea face concret aplicația

Conform proiectului, funcțiile minime pe care ar trebui să le ofere AMU sunt:

• autentificare unică pe baza identității digitale; 

• accesarea serviciilor publice; 

• plata taxelor și tarifelor către stat; 

• programări la instituții; 

• notificări și comunicări oficiale; 

• urmărirea stadiului cererilor; 

• acces la documente digitale emise de instituții. 

Practic, modelul propus seamănă cu aplicațiile guvernamentale integrate deja folosite în mai multe state europene.

Serviciile, grupate pe „evenimente de viață”

O altă schimbare importantă este modul în care vor fi organizate aceste servicii publice digitale. Practic, în loc să fie structurate după ministere, agenții și instituții, acestea ar urma să fie grupate după nevoile reale ale oamenilor și situații concrete de viață: nașterea unui copil, schimbarea domiciliului, expirarea documentelor sau deschiderea unei firme.

Proiectul legislativ definește „evenimentul de viață” drept o situație relevantă care „determină necesitatea accesării unuia sau mai multor servicii publice corelate”, iar în expunerea de motive sunt date exemple de situații tipice: „mi-am schimbat domiciliul”, „am un copil”, „îmi expiră actele”, „pornesc o firmă”. 

Cu alte cuvinte, cetățeanul nu va mai trebui să știe exact ce instituții sunt implicate și ce proceduri trebuie urmate, iar statul va gestiona „în spate” schimbul de informații dintre instituții.

„Această abordare reduce erorile, ambiguitățile și costurile de timp pentru cetățeni, crește calitatea serviciilor și permite o prioritizare eficientă a digitalizării, începând cu serviciile de volum mare și impact ridicat”, conform expunerii de motive.

Nu vor mai fi cerute de zece ori aceleași acte

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea principiului „o singură dată”. Concret, instituțiile publice nu vor mai avea voie să ceară cetățeanului documente sau informații pe care statul le deține deja ori le poate obține prin schimb de date între instituții.

Proiectul spune explicit că autoritățile și instituțiile publice „au obligația de a reutiliza datele disponibile în infrastructura digitală națională, fără a solicita utilizatorilor prezentarea de documente sau informații care se regăsesc deja în sisteme”. 

Solicitarea de documente sau informații de la utilizatorii aplicației va fi permisă, în mod excepțional, „numai în situația în care acestea nu sunt disponibile în infrastructura digitală națională sau nu pot fi obținute prin interoperabilitate tehnică”.

Aceasta este, probabil, una dintre cele mai importante schimbări pentru cetățeni și firme, având în vedere că, în prezent, românii sunt obligați frecvent să ducă la diverse instituții copii după documente emise de alte instituții ale statului. În acest fel, spun inițiatorii în expunerea de motive, vor fi eliminate situațiile actuale în care „cetățeanul este transformat în curier între entități”.

Acces la istoricul instituțiilor care îți verifică datele

Proiectul de lege stabilește, totodată, că cetățenii vor avea acces la istoricul utilizării datelor sale personale. Concret, utilizatorii vor avea dreptul să vadă:

• ce instituție le-a accesat datele; 

• când au fost accesate; 

• ce tip de informații au fost consultate; 

• scopul accesării; 

• baza legală folosită. 

Toate aceste informații vor fi disponibile într-un „jurnal electronic de acces”. 

Documentul prevede, de asemenea, că instituțiile sunt obligate să utilizeze platformele naționale comune și interzice dezvoltarea de sisteme care dublează funcționalitățile deja existente, cu excepții „justificate tehnic sau operațional”. 

Inițiatorii spun că măsura urmărește „reducerea risipei bugetare și duplicarea investițiilor” și încearcă să oprească și ceea ce a devenit o practică obișnuită în administrația românească: fiecare instituție își dezvoltă propriul sistem informatic, de multe ori incompatibil cu celelalte.

Întregul sistem va fi controlat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), instituția urmând să administreze: Aplicația Mobilă Unică, portalul web unitar, infrastructura digitală națională și interoperabilitatea dintre instituții. 

Proiectul introduce și sancțiuni. Concret, șefii instituțiilor publice care nu implementează obligațiile prevăzute de noua lege riscă amenzi între 10.000 și 20.000 de lei.

Potrivit inițiatorilor, scopul legii este îmbunătățirea relației cetățenilor și a mediului de afaceri cu administrația publică. 

Citește pe Antena3.ro

Politico: Grecia pune toți banii pe MAGA, deși restul Europei se îndepărtează de Trump