Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul-pilot se va derula pe etape, începând chiar de anul acesta, Bucureștiul aflându-se printre primele regiuni din România unde acest proiect va intra în „pâine”, în această toamnă și pe parcursul anului viitor. IGPR va cumpăra dispozitivele electronice, dar va pune la dispoziția Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și bugetul necesar achiziționării serviciilor de comunicații aferente.
Hotărârea de Guvern a fost adoptată de Cabinetul Ciucă în data de 10 august 2022 și operaționalizează funcționarea proiectului-pilot al Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, prescurtat SIME. Acest sistem este dezvoltat, potrivit HG-ului citat, astfel încât să permită afișarea în Sistemul Informatic Geografic al Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoanele supravegheate, dar și a dispozitivului purtat de persoanele protejate, în momentul declanșării alertei.
Datele de localizare din cadrul SIME vor conține atât poziția geografică și precizia localizării asociate dispozitivului electronic de supraveghere, cât și coordonatele temporale aferente determinării și transmiterii fiecărei poziții geografice. Mai mult, aplicația aferentă Sistemului Informatic de Creare a Semnalărilor (SICS) vor asigura comunicarea cu Sistemul Informatic de Generare a Alertelor (SIGA), sistem dezvoltat la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale, prin interfețe standardizate de comunicații.
Hărți geografice, 112 și crearea semnalărilor
Astfel, sistemul SIME va avea capacitatea de a permite încărcarea și a hărții Sistemului Informatic Geografic din cadrul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, gestionat tot de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
În ceea ce privește aplicația SICS - Sistemul Informatic de Creare a Semnalărilor -, aceasta va avea încorporate caracteristici de securitate și funcții care să puncteze și să protejeze securitatea și confidențialitatea datelor și a proceselor aplicației, incluzând funcții de restricționare a accesului utilizatorilor pe bază de roluri. Însă aceeași aplicație va permite accesul utilizatorilor și al administratorilor la funcționalitățile oferite, precum și protejarea autentificării.
Aplicația aferentă SICS este realizată astfel încât să dispună de un jurnal de audit pentru acțiunile efectuate în sistem, ale cărui înregistrări sunt însoțite de dată și timp și care includ o descriere a evenimentului.
Trei etape de implementare. Se începe din Capitală
Potrivit Hotărârii de Guvern, această aplicație electronică se aplică în sistemul-pilot conform Legii nr. 156/2001, în baza articolului 1, alineat 2, literele „c” și „d”, pentru o perioadă prevăzută în articolul 40 alineat 1 al aceluiași act normativ.
Concret, rolul acestor dispozitive electronice și al aplicației este acela de a supraveghea, pe de o parte, persoanele aflate în executarea unui mandat de arest la domiciliu și, pe de altă parte, pentru aplicarea ordinului de protecție, în vederea prevenirii și combaterii violenței domestice.
Proiectul începe în data de 1 octombrie 2022 și are termen de finalizare data de 31 decembrie 2025, în trei etape.
Prima etapă vizează perioada 2022 – 2023 și se va implementa la nivelul Bucureștiului și al județelor Iași, Bacău și Vrancea. A doua etapă vizează anul 2024 și se va derula atât în zonele aferente primei etape, cât și în județele Buzău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman și Vâlcea.
Cea de-a treia etapă se va derula pe parcursul anului 2025, va include județele din primele două etape, dar și județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Tulcea și Timiș.
Proiectul, un bun prilej de a reveni la epoca protocoalelor. De data aceasta, colaborează STS cu IGPR
Pentru acest proiect, Guvernul a decis că Poliția Română trebuie să achiziționeze, etapizat, dispozitivele electronice de supraveghere necesare operațiunii de monitorizare electronică, iar necesarul de dispozitive se va distribui unităților teritoriale de poliție existente în județele vizate, în funcție de evoluția situației operative.
Dispozitivele respective urmează să fie montate persoanelor supravegheate, dar ele se predau și persoanelor protejate în cadrul ordinelor de protecție, al ordinelor de protecție provizorii și al ordinelor europene de protecție. De asemenea, la achiziționarea acestor dispozitive trebuie să se aibă în vedere asigurarea unui procent suplimentar de 20 la sută de astfel de echipamente electronice, pentru înlocuirea celor care se defectează și a celor care ar putea fi distruse.
Pe de altă parte, și Serviciul de Telecomunicații Speciale va trebui să achiziționeze de pe piața publică servicii de comunicații necesare funcționării acestor dispozitive electronice de supraveghere. Iar prin hotărârea de guvern adoptată în data de 10 august, modalitatea de decontare a sumelor aferente se va stabili prin… protocol de colaborare, ce va fi încheiat între Inspectoratul General al Poliției Române și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Mai exact, sumele încasate de STS de la Poliția Română vor reprezenta contravaloarea serviciilor achiziționate, utilizate pentru plata acestora.
Costurile cu achiziția, dublate cu mărirea schemei de personal
Aceasta nu este singura cheltuială majoră a Poliției Române pentru derularea proiectului-pilot în discuție. Guvernul a stabilit că pentru realizarea activităților necesare de monitorizare electronică, Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale de poliție trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecționat, pregătit și instruit pentru exercitarea atribuțiilor de supraveghere tehnică și, respectiv, de intervenție în situația generării unei alerte în cadrul Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME).
În acest context, numărul maxim de posturi de poliție a fost suplimentat cu nu mai puțin de 497 de posturi de ofițer de poliție și cu nu mai puțin de 5.637 de posturi de agenți de poliție.
Suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Poliția Română se va face etapizat, în funcție de evoluția activităților de monitorizare electronică în sistem-pilot. Astfel, pentru Etapa I, aferentă anilor 2022 și 2023, se vor angaja 651 de polițiști, dintre care 47 de ofițeri și 604 agenți. Pentru Etapa II, aferentă anului 2024, se vor angaja 2.949 de polițiști, dintre care 259 de ofițeri și 2.690 de agenți, iar pentru Etapa III, aferentă anului 2025, se vor face angajări numai în condițiile suplimentării numărului maxim de posturi, conform hotărârii de guvern citate.
Urmărirea agresorilor, doar pe teritoriul României. Sistemul funcționează până la graniță
Actul administrativ cu caracter normativ în discuție vine și cu alte lămuriri. Spre exemplu, monitorizarea electronică nu se va putea realiza în perioada în care persoana pusă sub supraveghere se află în afara teritoriului României. Această persoană urmează, cu titlu obligatoriu, ca, la revenirea în țară, să contacteze și să informeze de îndată organul de supraveghere care stabilește locul sau unitatea de poliție la care respectiva persoană este obligată să se prezinte în cel mai scurt timp pentru montarea dispozitivului electronic de supraveghere.
O altă precizare interesantă este aceea că refuzul persoanei protejate de primire și de utilizare a dispozitivului de supraveghere electronică necesar punerii în executare a ordinului de protecție sau a ordinului de protecție provizoriu „duce la imposibilitatea punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere electronică”.
Există și sancțiuni care vor fi aplicate în baza acestei HG. Se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 10.000 de lei nerespectarea de către persoana supravegheată a obligației de a informa în prealabil organul de supraveghere cu privire la data părăsirii țării, dar și nerespectarea obligației de a contacta și informa, de îndată, la intrarea în țară, organul de supraveghere.
