Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este una dintre ţările lumii care au făcut un progres semnificativ în zona de IT, iar Capitala noastră se află la loc de cinste, iar ca urmare a beneficiilor pe care le produce această industrie atât în plan economic, cât şi în plan social viitorul sună bine. Ne amitim cu toţi de afirmaţiile recente ale democratului american Bernie Sanders, care se declara invidios pe viteza de internet din România, privind retrospectiv şi panoramic mediul profesional din România, şi din Bucureşti, înţelegem că rezultatele nu reprezintă o întâmplare.
„Astăzi, oameni ce locuiesc în Bucureşti, România, au acces la un internet cu o viteză mult mai mare decât majoritatea zonelor din Statele Unite. Acest lucru este inacceptabil şi trebuie schimbat”. Aşa sunau vorbele celui care s-a aflat în cursa pentru a deveni prezidenţiabilul democraţilor în Statele Unite, remarcă ce desigur ne poate onora şi ne poate determina să privim Capitala României drept un fel „Silicon Valley”, dacă nu a Europei, cel puţine a Balcanilor. Potrivit datelor statistice, peste 100 de mii de oameni lucrează în acest sector în ţara noastră, iar Bucureştiul se află la loc de cinste, fiind unul dintre pistoanele acestei industrii a viitorului, dar şi a prezentului, fără îndoială. Dezvoltarea acestui segment în ultimul deceniu relevă o apetenţă a românilor din câmpul muncii pentru tehnologie şi viitor, fiind un indicator de dezvoltare pentru România, şi pentru Bucureşti, care reprezintă una dintre emblemele bunăsătării determinate de acestea. Cifra de afaceri generată de această industrie, depăşeşte 3,5 miliarde de euro, conturând un câmp al muncii care devine atractiv şi pentru muncitorii din afara graniţelor ţării, atrăgând în Bucureşti angajaţi în zona de IT chiar şi din afara spaţiului comunitar. Cu siguranţă, în atingerea acestui nivel de performanţă contribuie climatul profesionist care s-a conturat în ţara noastră, în spatele cifrelor stând masate întâmplări care comportă un grad de complexitate mai mare, fapt ce îi indică pe români drept unii dintre cei mai buni la programare de pe continent, iar Bucureştiul, un fel de Silicon Valley regional. Desigur, această dezvoltare accelerată a stimulat şi sistemul educaţional din ţara noastră să ţină pasul cu evoluţia unei pieţe de desfacere care cerea specialişti. Prin urmare, incidenţa avută de această industrie a avut şi un rol pozitiv pe plan educaţional, antrenând sistemul de pregătire din universităţi să completeze cu specialişti nevoile acestei industrii şi totodată, să întreţină un nivel de calificare comparabil cu cel al oricărui stat dezvoltat din lume. În aceeaşi măsură şi numărul locurilor în instituţiile pregătitoare de resort au crescut considerabil, pe fondul îndreptării tinerilor către acest segment. Nivelul de calificare al profesorilor din universităţile de profil a crescut inevitabil, observându-se totodată şi o scădere a nivelului de vârstă al cadrelor didactice din zona informatică, semn de vitalitate şi regenerare în acest domeniu. Un alt stimul pozitiv pe care l-au pregătit factorii de dezvoltare ai industriei de IT e reprezentat de nivelul salariilor crescute din acest domeniu, nivel care în scurt timp după ce a fost aplicată scutirea de impozitul pe venit în această industrie a ajuns să influenţeze direct sau indirect creşterea salariilor românilor şi implicit pentru bucureşteni. Regenerarea resursei umane în zona de IT în România, şi în principal în Bucureşti, a ramificat traiectoriile angajaţilor din această breaslă, oferind continuitate şi promisiunea unei continue evoluţii profesionale, dar şi diversitate. Deja o categorie de „seniori” care au crescut cu progresul acestei industrii se îndreaptă către zona profesorală, lăsând loc celor care vin din urmă şi dispunând în raport cu cei tineri de o experienţă suplimentară în a-i îndruma, în raport cu generaţia profesorilor de odinioară din domeniul informatic, care au învăţat IT-ul din cărţi, mai mult decât din practica curentă. Predicţiile pe acest domeniu spun că dacă va reuşi să treacă peste orice fel de piedici inopinate, care se pot ivi pe drum, şi să îşi continue dezvoltarea, industria IT putând ajunge, în următorii 2 ani, la peste 8 miliarde de euro la nivelul cifrei de afaceri.
Bucureştiul, un „artizan” timpuriu al dezvoltării IT-ului
Cu toate că astăzi poate părea surpinzător, predictibilitatea care învălui astăzi viitorul IT-ştilor români nu are un caracter de nou atât de pronunţat. În Capitala ţării noastre a fost dezvoltat un model de calculator electronic, primitiv, desigur, încă de la începutul anilor 50, iar încurajarea acestei ramuri a fost făcută şi în perioada de dinainte de 1989 în Bucureşti şi în România, astfel că Revoluţia din 1989 ne-a găsit cu un bazin consistent de specialişti masaţi pe platforma Pipera, unde funcționa Institutul de Tehnică și Calcul, ce aveau să se constituie în temelia elanului fulgerător pe care la cunoscut acest domeniu începând cu anii 2000. Cu siguranţă că anii tranziţiei au îngreunat în primă instanţă utilizarea acestor competenţe în spaţiul lucrativ din România şi chiar din Bucureşti, din această pricină poate fi explicat uşorul exod al IT-iştilor din anii 90, însă cei care au rămas pot fi consideraţi corifeii zorilor acestei industrii. În alţi termeni, acei informaticieni care au rămas, au fost nevoiți să opteze între comoditatea și blazarea unei slujbe în sistemul de stat mai puţin ofertante la acel moment sau înființarea propriei afaceri. Cu bani luaţi cu împrumut de la părinți și cu firme deschise în sufrageriile apartamentelor personale, astfel a debutat IT-ul în România, la începutul anilor ’90. Peisajul descris de aceste realităţi post-decembriste nu se îndepărtează de algoritmul după care s-a dezvoltat această industrie şi în Statele Unite, unde tocmai iniţiativele private au fost încununate cu poveşti de succes ce au deschis drumul dezvoltării acestui domeniu pe mapamond. Bill Gates sau Steve Jobs sunt poate numele cele mai celebre ale căror poveşti seamănă cu dezvoltatorii români ai anilor 90 care au iniţiat aidoma visului american traiectoria unei industrii care a dat lumii una dintre cele mai mari comapnii producătoare de soluţii de securitate din lume. Şi aceştia au plecat de la Bucureşti, depăşind graniţele ţării. Debutul anilor 2000 nu a fost aşa încurajator, spun aceştia adesea în relatarea poveştii lor de succes deoarece industria avea un număr de doar 13 000 de angajaţi şi un număr redus de companii importante, dar ulterior au început să apară tot mai multe inițiative, încurajate și de facilitățile fiscale oferite de statul român după ce în 2003, Guvernul Năstase a decis ca angajații din IT să fie scutiți de impozitul pe venit). În consecinţă, zeci de poveşti de succes s-au împletit pe acest drum, construite în ani de muncă şi perseverenţă, care s-au multiplicat de sute de ori şi au realizat în ţara noastră una dintre cele mai puternice industrii de IT din Europa. Sunt oameni, ale căror nume poate nu vă spun mare lucru, pe care poate nu le auziţi la televizor dar trebuie metabolizată ideea conform căreia aceşti anonomi se află în spatele creşterii economice despre care vorbesc atât de des politicienii. Desigur înteg acest progres nu putea fi materializat fără investiţiile străine. Mari companii precum Oracle, Accenture sau IBV şi-au deschis filiale în România, iar impactul acestor investiţii se vede cel mai bine în cifre: când 50% dintre agajaţii din acest domeniu lucrează în firme al căror capital provine din străinătate.
Citește pe Antena3.ro
IT-ul românesc: creştere fulminantă
Sectorul IT din România a avut o creștere fulminantă în ultimii ani, iar companiile americane, recunoscute la nivel mondial pentru capacitatea rapidă de a vedea oportunități de business, au contribuit din plin la acest succes. Începem să vedem rezultatele strategiei acestora de a-i coopta pe angajații români în proiecte de amploare, însă considerăm că potențialul acestei industrii încă nu a fost atins, astfel că următorii ani vor mai aduce cu siguranță creșteri ale rentabilității investițiilor americane în România, în sectorul IT.” a declarat Roxana Popescu, manager la unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. În 2018, cifra de afaceri a companiilor locale, cu acționariat străin sau autohton, dar care au ca obiect de activitate IT-ul, a fost de peste 6,9 miliarde de euro, în ultimii 10 ani aceasta crescând cu aproape 150%, potrivit unui studiu derulat tot de KeysFin în luna decembrie a anului trecut. Potrivit statisticilor KeysFin, în 2018 activau peste 106.000 angajați în IT în România, însă, chiar și această valoare nu acoperă nevoia de specialiști în domeniu, care este mult mai mare. Anual, de pe băncile universităților de profil, ies aproximativ 7000 absolvenți, care nu reușesc însă să suplinească creșterile anuale ale companiilor din domeniu. Topul orașelor în care angajații din IT își desfășoară activitatea sunt: București, Iași și Cluj, acest top fiind asemănător și cu topul orașelor în care activează companiile americane prezente pe piața din România: Microsoft și Stefanini la București, Amazon la Iași, iar lista poate continua. De cealaltă parte, și companiile românești sunt încurajate să investească în America: recent, a avut loc o deplasare care a inclus antreprenori români, cu potențial să își deschidă birouri și în State Unite ale Americii. Astfel, reprezentanți a 20 de companii locale, printre care nume sonore precum Uipath, Zitec sau Tremend, au participat la o misiune economică de promovare a produselor românești din domeniul IT&C în SUA, având întâlniri de business cu investitori americani.
Previziuni despre IT-ul din Bucureşti
Evoluţia cifrelor în acest sistem este una foarte optimistă, specialiştii spun că sectorul IT din Capitală ar putea depăşi cifra de afaceri de 2 miliarde de euro, însă o provocare importantă a acestei industrii rămâne identificarea forţei de muncă necesare pentru a susţine potenţialul de dezvoltare. Companiile din oraş sunt în permanentă căutare de specialişti, un număr de cel puţin 5000 fiind necesar anual, cu toate că sistemul de educaţie nu este pregătit să susţină această cerere. „Adesea copii talentaţi care au un potenţial enorm ajung să se piardă. Dacă atunci când ajung la liceu au ghinionul să dea peste un profesor de informatică mai puţin competent, atunci elevul poate dezvolta o aversiune faţă de disciplină, pentru că la vârsta aia, copilul asociază materia cu profesorul. Dacă profesorul nu este apreciat de elev, atunci şi materia nu este apreciată de elev. Și adevărul e că majoritatea profesorilor sunt foarte slab pregătiți, îi așezi la calculator și nu știu să facă nimic. Iar asta se trage de la finanțarea sistemului de învățământ, pentru că salariile sunt mici și niciun absolvent de IT nu vine să se facă profesor, când poate să lucreze într-o companie și să câștige câteva mii de euro pe lună”, explică Claudiu Niculescu, profesor de informatică de la Colegiul Național Sfântul Sava din București.
Unde se poziţionează „Silicon Valley”
Cele mai multe dintre companiile IT mari din România au ales nordul Bucureştiului pentru spaţii de birouri şi sedii. În zone precum Dimitrie Pompeiu, Floreasca, Aviaţiei sau Casa Presei Libere, este o concentraţie mare de nume cunoscute, printre care se numără IBM, SAP, Sony, HP sau Oracle. Însă vestul Capitalei vine puternic din urmă. De ce s-au dus majoritatea companiilor din sectorul tenologic în Nord? Un prim răspuns ar fi: pentru că acolo sunt mai multe parcuri de business. Însă lucrurile s-ar putea schimba în viitor, iar Bucureştiul să aibă mai mulţi poli tehnologici, deoarece vestul - cu ieşire rapidă la autostrada A1 - este tot mai atractiv pentru companiile din sector.
Vest vs. nord
Între cele două zone recunoscute pentru parcurile de business, nord şi vest, există o competiţie acerbă pentru atragerea de companii IT şi tehnologice, pe care o arată şi datele. Potrivit companiei care oferă servicii imobiliare ESOP Consulting, balanţa a înclinat în ultimii ani diferit în funcţie de proiectele care s-au livrat pe piaţa şi gradul lor de atractivitate. Deşi nordul domină când vine vorba de companiile IT mari găzduite, vestul recuperează teren. „În 2018, lupta a fost câştigată de centru-nord plus nord, cu o suprafaţă totală de 50.036 mp în centru-nord, plus încă 7.384 mp în nord închiriaţi de companii din sectorul tehnologic, în timp ce în centru-vest au fost închiriaţi 32.184 mp, plus în vest 12.003 mp. În 2018, la înclinarea balanţei spre centru-nord plus nord a contribuit tranzacţia Oracle, de 20.000 mp”, a declarat Maria Neda, PR&Media Coordinator la ESOP Consulting. În primul trimestru din 2017, zona de vest a Capitalei a câştigat teren la IT&C. Siemens şi-a reînnoit un contract de 5.000 mp în West Gate, unde începe să se contureze un important pol IT. În total, în centru-vest plus vest firmele IT&C au semnat contracte în primul trimestru din 2018 care totalizează 8.990 mp, nordul înregistrând un nivel mult mai redus. „Competiţia rămâne deschisă până la sfârşitul anului şi este posibil ca proiecte noi în curs de construcţie să încline balanţa în oricare din părţi: în Vest prin Green Gate, Anchor Group sau Sema Parc etapa 2 şi în Nord prin Hermes Business Campus, Skanska Green Court sau Floreasca Park”, mai spune Neda. „De obicei, clienţii sunt interesaţi de facilităţi - generatoare de electricitate de urgenţă, cablări ş.a. - atunci când optează pentru un spaţiu de birouri şi merg la cei care le oferă totul la cheie”, potrivit Mariei Neda. „Uneori, este de ajuns să vină o companie din domeniu pentru ca apoi să fie urmată şi de altele”. Nu este ceva neobişnuit ca o companie să se mute dacă găseşte condiţii mai avantajoase într-un alt parc.
Unde au sediul marile companii tehnologice din România
IBM - Şoseaua Bucureşti - Ploieşti Nr. 1A
Sony România - Şoseaua Bucureşti - Ploieşti Nr. 1A
Dell Romania - Blvd. Dimitrie Pompei Nr. 10A
Microsoft România - Piaţa Presei Libere Nr. 3-5
Oracle România - Calea Floreasca, Nr. 169A
Xerox România - Calea Floreasca, Nr. 169A
Gecad - Blvd. Dimitrie Pompei, Nr. 10A
Google România - Bulevardul Aviatorilor, Nr. 43
HP - Fabrica de Glucoză, Nr. 5
ENEA - Splaiul Independenţei, Nr. 319
Programul de promovare a patrimoniului turistic „Destination: Bucharest” este desfăşurat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.
