Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cancerul de piele este o problemă majoră de sănătate publică, fiind cel mai frecvent care afectează populația albă. Incidența lui a crescut de 3-4 ori în ultimele decade și este în continuă creștere, în contextul majorării duratei de viață, a îmbătrânirii populației și a expunerii necontrolate la soare. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o treime din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate.
Pandemia de covid a întârziat diagnosticele
Actuala ediție a campaniei vine după o perioadă extrem de dificilă, în care foarte multe persoane nu au putut fi diagnosticate cu melanoame din cauza restricțiilor impuse pentru combaterea epidemiei de COVID-19. Medicii estimează că impactul pandemiei a fost unul distructiv în sfera dermatologiei, aproximativ o cincime (21%) din melanoame nu au fost diagnosticate și o treime (33,6%) dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza restricțiilor. Potrivit datelor OMS, peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, dintre care 232 de cazuri în România.
Consultațiile gratuite în cadrul campaniei „Asumă-ți să fii sănătos! - Litoral 2022” se fac în perioada 15-20 august, în intervalele orare 09.00-12.00 și 15.00-18.00, cu excepția zilei de 20 august, când programul de screening se va derula doar în cursul dimineții.
„Prima ediție a campaniei «Asumă-ți să fii sănătos! - Litoral 2021» ne-a demonstrat, încă o dată, că rolul medicinei de prevenție este unul fundamental pentru integritatea sănătății fiecăruia dintre noi și, mai mult de-atât, că alegerea oamenilor de a conștientiza importanța prevenției nu este doar una pur teoretică, ci și practică, chiar și atunci când se află în perioada concediilor de odihnă, ceea ce este extrem de îmbucurător pentru noi cei implicați în derularea actului medical, iar în eficiența dovedită a campaniei precedente putem adăuga și faptul că anumiți turiști consultați pe litoral au necesitat ulterior investigații mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecțiuni ce ar fi putut deveni grave”.
dr. Alin Nicolescu - Secretar General al Societății Române de Dermatologie
15 medici și rezidenți endocrinologi, la dispoziția turiștilor
Pe lângă consultațiile dermatologice, cei care vor veni la corturile M.Ap.N instalate pe plajele din Costinești, Neptun, Saturn, Mangalia și Olimp pot efectua, tot gratui, teste de screening pentru osteoporoză (cunoscută și ca boala oaselor fragile) și sindromul metabolic (un grup de tulburări ale metabolismului care cresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare și diabet zaharat tip 2). Programul Societății Române de Endocrinologie are ca scop să atragă atenția asupra acestor factori de risc, iar la actuala campanie participă 15 medici endocrinologi și rezidenți. Statistica arată că în România un milion de femei și bărbați cu vârsta de peste 50 de ani suferă de osteoporoză, având un risc major de fracturi. În România, la nivelul anului 2013, peste 1 milion de persoane sufereau de osteoporoză. Povara economică estimată îngrijirii facturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025. Cu toatea acestea, la noi osteoporoza este „ încă o boală subdiagnosticată si subtratată”, spune doctorul Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie, iar pentru a schimba această situație România are nevoie de implementarea unui Plan Național de Management al Osteoporozei. Pe lângă un cost semnificativ pentru societate, fracturile de fragilitate presupun pentru cei afectați durere, suferință și dizabilități semnificative și chiar deces, atrag atenția medicii. În ceea ce privește prevalența sindromului metabolic în populația adultă din țara noastră, ea este de 38,50%, fiind mai ridicată în rândul bărbaților (43,20%), în timp ce la femei este de 34,20%.
„Osteoporoza este o problemă de sănătate publică în continuă creştere, cu consecinţe majore asupra stării de sănătate a populaţiei vârstnice, care are un important impact asupra calităţii vieţii pacienţilor pe de o parte, dar şi impact considerabil social şi economic, pe de altă parte. Această afecțiune este a doua problemă de sănătate din lume, după afecţiunile cardiovasculare, estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Campania de screening pe care o derulăm este importantă pentru a aduce pacientul la medic și pentru a ajuta un număr de persoane interesate de starea de sănătate, să își poată evalua riscul de osteoporoză și sindrom metabolic. În cazul persoanelor care vor fi identificate cu risc crescut de osteoporoză sau pentru sindrom metabolic, acestea vor rămâne în contact cu medicii din campanie, pentru a fi îndrumate pe mai departe”.
Citește pe Antena3.ro
prof. dr. Cătălina Poiană, Președintele Societății Române de Endocrinologie.
Avertismentul studiului Euromelanoma
Cel mai recent studiu clinic realizat de către grupul internațional Euromelanoma relevă faptul că 8% din populație suferă de o afecțiune cutanată cu potențial precanceros. Această amplă analiză științifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populației, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalență de 8,2% a keratozei actinice (o afecțiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată se poate transforma în carcinom scuamocelular). Având ca scop principal determinarea prevalenței keratozei actinice în rândul populației europene, studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a arătat că între 4,4% și 13,5% (prevalența totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de țări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinație de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră. De asemenea, studiul clinic citat a identificat factorii de risc semnificativi și independenți pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescență, lipsa aplicării de protecție solară, petrecerea mai mult de un an într-o țară mai însorită, vacanțe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezența leziunilor de daună solară și a leziunilor cutanate suspecte.
