Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritățile estimează un număr dublu de infectări în acest val provocat de tulpina Omicron, față de valul 4, astfel că guvernanții iau în calcul, pe lângă alte măsuri, și obligativitatea purtării măștilor de tip FFP2 în toată țara. Trecerea la măști mai eficiente, care să filtreze mult mai bine aerul respirat, este una dintre recomandările mai multor experți internaționali în epidemiologie, încă de la începutul lunii decembrie 2021, și, potrivit expertului în sănătate publică Răzvan Cherecheș, această măsură ar fi trebuit adoptate înainte de debutul valului 5, nu acum. Două studii recente, realizate în Statele Unite, arată cât timp putem fi protejați de mască atunci când intrăm în contact cu o persoană infectată, în funcție de tipul acesteia, precum și faptul că masca FFP2 este mai eficientă decât o mască simplă, chirurgicală, chiar dacă nu este potrivită perfect pe față.
Dr. Eric Feigl-Ding, un epidemiolog de top la nivel mondial, este unul dintre primii specialiști care au avertizat lumea cu privire la potențialul pandemiei COVID și în ultimii doi ani a împărtășit constant informații pe Twitter. Este, de asemenea, unul dintre primii epidemiologi care au recomandat purtarea „măștilor de înaltă calitate N95 / KN95 / KF94 / FFP2/ FFP3”, de la apariția variantei Omicron pentru a reduce riscul de infectare, în special în interiorul clădirilor care nu sunt ventilate suficient de bine. De asemenea, dr. Ali Nouri, microbiolog în SUA, a explicat pe Twitter că masca N95 (echivalentă cu FFP2), atunci când este purtat corect „captează peste 95% din particulele din aer - mecanic și electrostatic. Este excelentă împotriva #Omicron”.
Și expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș este de părere că, printre măsurile care ar fi ajutat la controlul valului 5, se numără și măști FFP2 gratuite pentru toți elevii și profesorii și vaccinarea obligatorie pentru personalul medical și școlar.
Recomandările experților vin în urma mai multor studii cu privire la eficiența acestora, în funcție de tipul lor.
Spre exemplu, un studiu al Universității din Minnesota a analizat cât timp îi ia unei persoane expuse să se infecteze cu COVID-19, în funcție de tipul de mască pe care o poartă în preajma unei persoane deja infectate. Dacă persoana infectată nu poartă mască, iar interlocutorul are o mască de pânză, aceasta va proteja aproximativ 20 de minute, după care persoana care poartă masca de pânză riscă să ia virusul.
Ai la dispoziție înainte de a fi infectat circa 30 de minute dacă porți o mască chirurgicală și două ore și jumătate dacă porți un N95 perfect potrivit pe față (sau echivalent, cum ar fi un KF94 sau KN95.), potrivit studiului citat de hotnews.ro
Timpul în care ești protejat crește dacă persoana infectată poartă și ea o mască. Astfel, protecția maximă de 25 de ore, este obținută atunci când și tu, și persoana infectată purtați măști N95.
FFP2, mai eficientă decât masca simplă, chiar dacă e purtată lejer
Un alt studiu, publicat pe 7 decembrie 2021 în revista oficială a Academiei Naționale de Știință din Statele Unite (Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America - PNAS), arată că purtarea măștilor reduce semnificativ riscul de infectare cu SARS-CoV-2 în comparație cu distanțarea socială. „Rezultatele noastre arată că distanțarea socială singură, fără mască, este asociată cu un risc foarte mare de infectare, mai ales în situațiile în care vorbește o persoană infecțioasă”, spun autorii cercetării.
Pe de altă parte, oamenii de știință au constatat că există „un risc foarte scăzut de infectare atunci când toată lumea poartă mască de protecție, chiar dacă masca nu se potrivește perfect pe față”.
De asemenea, tipul de mască purtat a contat foarte mult în riscul de infectare. Astfel, măștile FFP2 studiate (și, cel mai probabil, alte măști FFP2 pliate vertical cu design similar), atunci când sunt purtate corespunzător de toate persoanele, pot reduce riscul de infecție cu un factor de 75 în comparație cu măștile chirurgicale, pentru o durată de expunere de 20 de minute.
„Rezultatele noastre sugerează, de asemenea, că utilizarea măștilor FFP2 ar trebui să fie preferată măștilor chirurgicale, deoarece chiar și măștile FFP2 purtate lejer (care nu sunt ajustate perfect pe față – n.r.) pot reduce riscul de infecție cu un factor de 2,5 în comparație cu măștile chirurgicale corect purtate”, mai spun specialiștii.
Studiul integral poate fi citit aici: An upper bound on one-to-one exposure to infectious human respiratory particles | PNAS
Mai mult de jumătate dintre cei infectați suferă de Long Covid
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că apar tot mai multe dovezi că tulpina Omicron a coronavirusului afectează în special căile respiratorii superioare, provocând simptome mai blânde decât variantele anterioare prin faptul că nu este la fel de nociv pentru plămâni. „Sunt din ce în ce mai multe studii care arată că Omicron infectează partea superioară a corpului, spre deosebire de alte variante care ar putea provoca pneumonie severă”, a declarat managerul pentru monitorizarea COVID-19 din cadrul OMS, Abdi Mohamud, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva, adăugând că aceasta „ar putea fi o veste bună”.
Mai mulți specialiști au atras atenția, în ultimele luni, asupra impactului și efectelor pe termen lung pe care le are infectarea cu SARS-CoV-2, indiferent despre ce variantă a virusului este vorba. Iar studiile au arătat că nu doar cei care trec prin forme grave ale bolii pot rămâne cu sechele, ci chiar și cei cu simptome ușoare sau asimptomaticii pot fi afectați și predispuși la riscuri și complicații pe viitor.
Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș spune că, potrivit unei ample analize, care a inclus 57 de studii, mai mult de jumătate dintre cei care au trecut prin infecția COVID-19 „continuă să aibă simptome de COVID lung la peste 6 luni mai târziu”, iar cele mai frecvente simptome sunt probleme de mobilitate (mișcare), probleme pulmonare și afectarea sănătății mentale.
„Vom continua să ne confruntăm cu efectele infecției COVID încă mulți ani după ce faza acută (de pandemie) va fi trecut (și vom fi în faza de endemie). Va fi nevoie de alocare de resurse suplimentare pentru servicii de sănătate pentru supraviețuitorii cu sindrom COVID lung (adică va trebui crescută alocarea bugetară pentru sănătate)”, a spus prof. Cherecheș, într-o postare pe Facebook.
Meta-analiza la care a făcut referire expertul a fost publicată în luna octombrie 2021, pe jamanetwork.com, și a studiat peste 250.000 de persoane care au trecut prin infecția COVID-19 pentru a afla care sunt sechele post-acute pe termen scurt și lung ale infecției cu COVID-19 (PASC) și care este frecvența și persistența acestora în timp.
Care sunt cele mai frecvente sechele
Au fost evaluate în total 38 de manifestări clinice, care au fost împărțite în mai multe categorii: (1) sisteme de organe (neurologice, de sănătate mintală, respiratorii, cardiovasculare, digestive, dermatologice, și ORL), (2) simptomele constituționale și (3) mobilitatea funcțională.
„Mai mult de jumătate dintre supraviețuitorii COVID-19 s-au confruntat cu PASC la 6 luni după recuperare. Cele mai frecvente PASC a implicat deficiențe de mobilitate funcțională, anomalii pulmonare și tulburări de sănătate mintală”, au concluzionat oamenii de știință, precizând că aceste sechele pe termen lung „apar la o scară care ar putea copleși capacitatea existentă de asistență medicală, în special în țările cu venituri mici și medii”.
Spre exemplu, din categoria simptomelor generale persistente pe termen lung, cele mai frecvent raportate simptome au fost: durerile articulare, oboseală sau slăbiciune musculară, simptome asemănătoare gripei, dureri musculare, febră, dureri generale și scădere în greutate.
Cele mai frecvente simptome neurocognitive au fost: dificultățile de concentrare, deficit de memorie, tulburări cognitive, pierderea mirosului (anosmia) și pierderea sau denaturarea gustului (disgeuzia).
Toleranța redusă la efort, dispneea, tusea, durerile toracice și palpitațiile se regăsesc pe lista celor mai frecvente sechele post-Covid.
Rezultatele acestei meta-analize pot fi citite aici: Short-term and Long-term Rates of Postacute Sequelae of SARS-CoV-2 Infection: A Systematic Review | Infectious Diseases | JAMA Network Open | JAMA Network
„Dereglare imunitară” pe termen lung
La baza diferitelor tipuri de sechele și simptome persistente, pe care le au persoanele cu COVID lung ar putea sta un răspuns de „dereglare imunitară” declanșat de virus în organism, dereglare care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor oamenilor de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din SUA Unite, relatează Science Daily.
În cazul infectării cu un virus sau alt agent patogen, organismul eliberează anticorpi, care împiedică patogenii să invadeze celulele, dar, în unele cazuri, produce și autoanticorpi, care pot ataca propriile organe şi ţesuturi. Înaintea acestui studiu, se știa deja că în cazurile grave de COVID-19 sistemul imunitar poate fi atât de stresat încât să producă autoanticorpi, însă acum cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet.
„Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a declarat Justyna Fert-Bober, coautoare a studiului, care consideră că aceste descoperiri vor ajuta la „explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19”, potrivit Science Daily. (COVID-19 can trigger self-attacking antibodies: Researchers find evidence of an overactive immune response -- ScienceDaily)
