Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exportul paralel de medicamente, interesul comercial al producătorilor şi politica de preţuri a statului român reprezintă cele mai importante cauze ale crizelor repetate de medicamente din România, în special a celor oncologice, sunt concluziile unor studii realizate şi date publicităţii, ieri, de Observatorul Român de Sănătate.
Potrivit datelor relevate de cele două rapoarte-investigaţie - „Criza medicamentelor oncologice în România: cauze şi soluţii” şi „Radiografia exportului paralel de medicamente din România: focus pe medicamentele oncologice” - dispariţia medicamentelor pentru cancer de pe piaţa românească este influenţată în cea mai mare măsură de exportul paralel (aproximativ 40%), în timp ce interesele comerciale ale producătorului şi politicile statului au o pondere de 23% în apariţia crizelor de medicamente oncologice.
„Cine dă vina exclusiv pe exportatori, sau exclusiv pe stat, sau exclusiv pe producători greşeşte sau manipulează datele pentru că depinde foarte mult, de la medicament la medicament. Fiecare medicament în sine când lipseşte e un caz particular”, afirmă Vlad Mixich, de la Observatorul Român de Sănătate (ORS).
În privinţa exportului paralel de medicamente, alarmant este că au fost descoperite o serie de medicamente din Programul Naţional de Oncologie care au fost vândute peste hotare fix în aceeaşi perioadă în care pacienţii români reclamau lipsa acestora. Doar în ultimele 10 luni ale anului trecut au fost exportate paralel peste 14 milioane de pastile sau de fiole din România, ceea ce este foarte mult, iar „profitul brut pe care îl face o companie exportând un singur medicament, în cantitatea pe care a făcut-o anul trecut, este de 750.000 de euro”, mai spune Mixich, precizând că este vorba de companii româneşti care fac distribuţie şi exportă paralel.
Potrivit studiului, lista celor nouă medicamente oncologice cele mai exportate în 2017 include: Goserelinum (Zoladex) - exportat în proporţie de 49,99%; Filgrastimum G-CSF (diferite denumiri) - 20%; Leuprorelium (Eligard) -18,33%; Doxorubicină (Caelyx) - 18,3%; Fulvestrantum (Faslodex) - 17,29%; Pegfilgrastimum (Neulasta) - 12,67; Pametraxedum (Alimta) - 7,77%; Decitabinum (Dacogen) - 7,09%; Etoposidum (Etoposid/Vepesid) - 3,06%.
„Datele necesare se găsesc la Ministerul Sănătăţii, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate trebuie folosite centralizat de cineva din zona autorităţilor pentru ca să se ocupe personal cu prevenirea crizelor de acest gen”, spune Vlad Mixich, ORS.
Odată cu publicarea celor două studii, Asociaţia Dăruieşte Viaţă, în parteneriat cu ORS, a fost lansată şi platforma online Medicamente la Risc, dedicată monitorizării şi prevenirii crizelor de medicamente în România. Aceasta este disponibilă la adresa www.daruiesteviata.ro/crizamedicamente.
Peste 2.600 de reclamații cu privire la lipsa de medicamente au fost înregistrate la Agenția Națională a Medicamentului în perioada 2015 – 2017.
