Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România se confruntă cu o situație fără precedent: după criza economică începută în 2008, despre care mulți experți spun că nu s-a terminat, de fapt, niciodată, vorbim în România despre o criză a forței de muncă și măsuri pentru aducerea muncitorilor străini în țară sau a românilor plecați în străinătate. În timp ce românii migrează către alte țări, pentru a căuta joburi bine plătite, măsurile deja adoptate de guvern sunt ignorate atât de către șomeri, cât și de angajatori, iar aducerea străinilor din afara Uniunii Europene ar provoca o discriminare fără precedent, pentru că aceștia trebuie să fie plătiți cu salariul mediu pe economie, de 3.000 de lei, nu cu cel minim.
Principalul sector afectat de criza de personal calificat și necalificat din România este cel al construcțiilor, care va trage după sine foarte multe alte domenii, dacă marile lucrări de infrastructură se vor bloca, anul viitor sau peste doi ani, spun constructorii. Patronatele din acest sector trag semnale de alarmă, arătând că marile lucrări de infrastructură susțin domeniul de activitate și forța de muncă în țară, dar sunt blocate de mai mulți ani. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a declarat ieri, în cadrul forumului “ Criza forței de muncă și impactul asupra marilor proiecte de infrastructură”, desfășurat la Parlament, că Executivul a venit cu mai multe măsuri pentru a sprijini toate sectoarele de activitate, însă firmele nu au accesat banii puși la dispoziție de stat pentru forța de muncă. „Am încercat să împiedicăm pierderea forței de muncă venind cu prima de relocare sau programul „Prima chirie”, prin care am încercat să stimulăm migrarea în interiorul granițelor. Cele două mari proiecte de anul acestea sunt funcționale, au și norme metodologice, dar nu sunt accesate de mediul de afaceri și nu înțelegem de ce. Se poate aloca jumătate de miliard de euro, din fonduri europene, bani pe care-i pot folosi angajatorii. Mi-e greu să înțeleg de ce mediul de afaceri nu accesează acești bani”, a declarat ministrul Muncii.
Reticența patronilor care au procese
Răspunsurile pentru ministrul Muncii au venit de la Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), care a explicat că foarte mulți patroni refuză să acceseze fonduri europene, după ce au avut probleme foarte mari în precedentul exercițiu financiar 2007-2013. „După ce au făcut proiecte pe fonduri europene, foarte mulți au avut de suferit, mai ales în perioada de monitorizare. Sunt foarte multe procese, mulți sunt nevoiți să dea banii înapoi, cu penalități, astfel încât sunt reticenți. În al doilea rând, în privința forței de muncă, atragem de mult timp atenția asupra faptului că singurul motor este cel din zona investițiilor imobiliare, dar în această zonă lucrurile sunt speciale, pentru că exact această zonă nu poate fi controlată și există foarte multă muncă la negru care creează mari probleme companiilor din Construcții”, a explicat Cristian Erbașu.
Dacă un angajator are nevoie de zece sudori, merge la AJOFM și spune că vrea să formeze zece necalificați, să-i califice ca sudori. Angajatorul va primi de la AJOFM slariul minim pe economie lunar pentru fiecare muncitor, pe o perioadă între unu și trei ani, cu singura obligație de a-i da la final o diplomă de calificare.
Olguța Vasilescu, ministrul Muncii
4,18% este rata șomajului, la jumătate față de perioada crizei economice
Constructorii se plâng de munca la negru din zona imobiliară, care nu poate fi controlă. Muncitorii nu vor să lucreze la firmele de construcții, pe marile șantiere, după ce câștigă până la 200 de lei pe zi, muncind la negru, ca necalificați, iar salariul lunar la o firmă ar fi cel puțin jumătate din cât ar câștiga fără să se angajeze.
Statisticile Ministerului Muncii arată că deficitul de personal se adâncește în anumite sectoare de activitate, dar măsurile aplicate au avut deja efecte, crescând numărul contractelor, în 2017. „Principalele meserii sau ocupații în care au rămas cele mai multe locuri de muncă vacante sunt muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor, cu peste 16.000 de locuri neocupate, muncitor necalificat în îndustria confecțiilor, cu peste 15.000 de locuri neocupate, agent de securitate, cu peste 11.000 de locuri, apoi muncitori necalificați în Construcții și șoferi de autocamion. Începem să avem probleme mari cu șoferii. Au ajuns firmele să plătească și cu 3.000 de euro un șofer de autocamion. Urmează lăcătuș, sudor și altele. Anul acesta am avut o creștere nesperată a locurilor de muncă, în sensul că la acastă dată, conform REVISAL, avem în total 6.343.000 de contracte de muncă înregistrate”, a declarat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.
