Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nou plan multianual este, practic, un instrument-cadru care „va permite formularea de politici de resurse umane”, spun inițiatorii, astfel că strategia este plină de acțiuni ce vizează, în general, elaborarea de noi planuri, evaluări, raportări, dar și crearea unei noi structuri în cadrul Ministerului Sănătății care să formuleze aceste politici și strategii.
Ministerul Sănătății a publicat, la finalul săptămânii trecute, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.
„Planul Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 este un instrument-cadru cu scopul de a permite formularea de politici de resurse umane care să asigure angajarea, retenția și dezvoltarea carierei profesionale a personalului în interiorul instituțiilor publice din sănătate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Strategia începe, practic, cu o evaluare a situației actuale privind calitatea resursei umane din sistemul sanitar românesc precum și distribuția ei pe teritoriul țării.
Exodul medicilor, bifat la probleme rezolvate
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în perioada 2010-2016, aproape 48.000 de profesioniști în domeniul medical au solicitat eliberarea de certificate de conformitate, documente necesare pentru a lucra în alte state ale Uniunii Europene.
Astfel, s-a ajuns ca în 2016 să mai lucreze în România doar 54.303 medici, adică 270 de medici/100.000 de locuitori, în condițiile în care media UE era de 340 de medici/100.000 de locuitori și mult în urma unor state precum Austria – 524 de medici/100.000 de locuitori, Germania – 431 de medici/100.000 de locuitori, Italia – 394 de medici/100.000 de locuitori.
Însă această tendință de plecare masivă a personalului medical către alte țări a fost stopată, susțin inițiatorii strategiei, „prin creșterile salariale semnificative din perioada 2016-2018”.
Citește pe Antena3.ro
„România a reușit să recupereze acest decalaj față de țările europene, numărul de medici ajungând în 2020 la 65.740, ceea ce reprezintă o medie de 346 de medici/100.000 locuitori. În privința numărului de asistenți medicali, în 2018, România se regăsea în media Uniunii Europene, cu un număr de 721 de asistenți medicali/100.000 de locuitori. În 2022, numărul de asistenți medicali/100.000 de locuitori a ajuns la 890”, se arată în proiectul MS.
9 din 10 doctori sunt în orașe
Chiar dacă numărul cadrelor medicale a mai crescut în ultimii ani, accesul românilor de la sate la asistență medicală rămâne extrem de dificil. Unul dintre motive este existența unor diferențe majore în ceea ce privește distribuția medicilor între mediile rural și urban, precum și între județele țării, iar acest aspect s-a înrăutățit în ultima perioadă.
„Un procent de 90% din totalul medicilor și 87,5% din totalul medicilor stomatologi activează în mediul urban. Din punctul de vedere al personalului sanitar care asigură îngrijirea sănătății populației în mediul rural, acesta a fost slab reprezentat, în anul 2020, desfăşurându-și activitatea în localitățile rurale numai 8,5% dintre medici, 11,7% dintre medicii stomatologi, 17,6% din totalul farmaciștilor, 10,7% din totalul personalului sanitar mediu și 11,4% din personalul sanitar auxiliar. Astfel, în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,6 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban, ceea ce se traduce printr-o accesibilitate redusă a pacienților din mediul rural la servicii medicale”, conform strategiei elaborate de MS.
Medicii se înghesuie în centrele universitare (București, Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Mureș), în timp ce mai multe județe se confruntă cu o lipsă acută de specialiști. Astfel, dacă în Capitală sunt 820 de medici la 100.000 de locuitori, în Prahova, de exemplu, sunt doar 107/100.000 de locuitori. Alte județe cu număr foarte mic de doctori sunt: Dâmbovița (116), Giurgiu (120), Călărași (124), Ialomița (138), Sălaj (139) sau Teleorman (159).
Peste 43.000 de posturi, vacante în sistemul public
Astfel, s-a ajuns la situația în care mai mult de 50% dintre pacienții internați în București au domiciliul în alte localități. „Aceste dezechilibre majore au consecințe grave asupra accesului la servicii medicale pentru locuitorii din județele slab deservite, mai ales în cazul urgențelor medico-chirurgicale, dar și pentru patologiile cronice, pentru rezolvarea cărora singura soluție o constituie deplasarea într-un alt județ, sau într-un centru universitar”, se arată în documentul amintit.
Conform proiectului MS, „în 2020 au fost raportate 43.409 posturi vacante în unitățile sanitare publice, reprezentând un procent de 18,81% din posturile normate de la nivel național”.
Printre motivele invocate de cadrele medicale care refuză aceste posturi se regăsesc de cele mai multe ori: infrastructura precară și dotările insuficiente ale unităților sanitare, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională și personală sau lipsa acordării unor facilităţi la nivel local precum decontarea cheltuielilor de transport pentru navetişti sau asigurarea unei locuințe de serviciu.
1.400 de localități nu au nici medici de familie
Deși Ministerul Sănătății spune că a stopat exodul doctorilor, nu a reușit să rezolve și problema medicilor de familie.
Practic, în ciuda faptului că, în România, toată asistența medicală - cu excepția urgențelor - este condiționată de prezentarea la un medic de familie, conform datelor centralizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, 328 de comune din România nu au niciun medic de familie. Concret, există un deficit de circa 2.187 de medici de familie, în 1.414 localități. O altă mare problemă o reprezintă vârsta înaintată a medicilor de familie: 40% din numărul total sunt în pragul pensionării sau au depășit deja vârsta de pensionare, ceea ce va accentua și mai mult deficitul în următorii ani.
Pregătire deficitară a rezidenților și asistenților medicali
O altă problemă gravă, semnalată și în mass-media, este că pentru majoritatea specialităților curriculumul de pregătire în rezidențiat a rămas neactualizat în ultimii ani, „singurele specialități în care curricula este congruentă cu curricula europeană fiind Medicina de urgență și Anestezia și Terapia Intensivă”, conform proiectului amintit. De asemenea, tendința de aglomerare a rezidenților în centrele universitare influențează negativ calitatea pregătirii lor.
Totodată, în condițiile în care absolvenții de liceu pot deveni asistenți medicali și fără examenul de bacalaureat, numărul asistenților cu studii superioare este tot mai mic. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2019, în România activau 152.686 de asistenți medicali și asistenți fiziokinetoterapeuți cu pregătire medie și numai 16.784 de asistenți medicali cu studii superioare.
O direcție nouă în Minister și încă 5 planuri sectoriale
Cum vrea Ministerul să rezolve toate aceste probleme? Noul proiect însumează zeci de acțiuni pentru următorii 8 ani, care încep practic cu „Crearea și capacitarea unei structuri în cadrul Ministerului Sănătății, care va avea ca scop dezvoltarea de politici și strategii în domeniul resurselor umane”, evidența şi monitorizarea acestor resurse, precum și realizarea de analize și studii, precum și „Elaborarea a 5 planuri de acțiune individualizate, privind formarea resursei umane în asistența primară și comunitară, ambulatorie, de spital și în sănătate publică”.
În ceea ce privește asistența medicală primară, unde se întrevăd cele mai mari probleme în viitorul apropiat, MS ia în calcul implementarea unor mecanisme care să facă mai atractivă specializarea de familie, precum și „diversificarea pachetului de facilități acordat acestora de către autoritățile publice locale (locuință, decontarea cheltuielilor de transport, dotarea cabinetelor, dare în folosință a imobilelor etc.)”. „Elaborarea unui plan de carieră” și „extinderea pachetului de servicii acordate în medicina primară și posibilitatea medicilor de familie de a iniția și a prescrie anumite tratamente în boli cronice” sunt alte planuri pe care funcționarii din MS le fac pentru medicii de familie.
Acordarea unor stimulente financiare, sub forma de prime și garanții de stat, medicilor de familie și celor din alte specialități deficitare care își desfășoară activitatea în unitățile deficitare din punct de vedere al acoperirii cu specialiști, se regăsește, de asemenea, printre propunerile MS.
47.500 de profesioniști în domeniul medical – medici, asistenți medicali și moașe, medici dentiști, farmaciști – au solicitat, în perioada 2010-2016, eliberarea de certificate de conformitate, documente necesare pentru a lucra într-unul din statele UE.
Deși există surse de date cu privire la personalul medical din România, sunt diferențe semnificative între cifrele raportate în bazele de date deținute de diverse instituții (Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Statistică, Colegiile profesionale etc.).
În timp ce în circa 330 de comune din România nu există niciun medic de familie, iar peste 1.400 de localități au un număr insuficient de doctori pentru populația existentă, și aceia în prag de pensionare – Ministerul Sănătății și-a propus, de exemplu, să organizeze „Ziua sănătății rurale” pentru ca românii să conștientizeze că nu sunt doctori în sate.
Instruirea jurnaliștilor cu privire la felul în care să comunice și să disemineze informațiile privind resursele umane în sănătate se află, de asemenea, pe lista de activități propuse de MS pentru a rezolva problema lipsei doctorilor.
