Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.
Vaccinul ROR, un vaccin combinat care se face pentru a preveni apariția a trei boli diferite ale copilăriei - rujeola (pojarul), oreionul și rubeola - se administrează copiilor în cabinetul medicului de familie în două doze: prima, la vârsta de 12 luni, iar a doua doză la vârsta de 5 ani.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat că declararea epidemiei înseamnă o schimbare pe termen scurt a politicii de vaccinare. Mai exact, copiii cu vârste între 9 și 11 luni vor primi mai devreme o primă doză de vaccin.
Totodată, ministerul a anunțat că va demara o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare, deoarece este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații.
„Menționăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili”, mai spun reprezentanții MS, rata de vaccinare este „pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani”.
Rata de vaccinare cu ROR, în creștere înainte de pandemie
Datele oficiale publicate în 2019, înainte de pandemia de COVID-19, arată, însă, că acoperirea vaccinală cu vaccinul antirujeolic începuse să crească: „În 2018, în România, rata de vaccinare pentru prima doză de vaccin ROR a fost de 90%, iar pentru cea de-a doua a fost de 81%, în creștere față de anii precedenți (în 2017: 87% - prima doză; 75% - a doua doză).
Mai mult, medicii de familie spun că MS a mai făcut campanii de informare și conștientizare a vaccinării, dar a fost invizibilă și ineficientă.
„Zilnic, la cabinet, încerc să conving oameni să se vaccineze sau să-şi vaccineze copiii. Când nu sunt ei deja convinşi să se vaccineze, rata mea de succes în a-i convinge este de nici 20%. Poate sunt eu un medic prost în ale comunicării despre vaccinare. Poate este doar o luptă inegală cu antivaccinismul, cu iraționalul, cu nepăsarea autorităților responsabile de vaccinare. Şi de sănătatea oamenilor din România, până la urmă”, spune medicul de familie Raluca Zoițanu.
În ceea ce privește nepăsarea autorităților responsabile de vaccinare, amintim că, la începutul acestui an, mai mulți medici de familie avertizau că vaccinul ROR, deși este cuprins în Programul Național de Imunizare pentru copii, lipsește de mai multe luni din cabinete, iar cauza era tocmai achiziția întârziată a Ministerului Sănătății.
Acum avem vaccin, dar angajații DSP nu mai vor să-l distribuie
În prezent, România are stoc de vaccin contra rujeolei. Potrivit ultimei centralizări realizate de Institutul Național de Sănătate Publică, la finalul lunii octombrie 2023, la nivel național erau disponibile peste un sfert de milion de doze de vaccin ROR, dintre care circa 205.000 erau în depozitele Direcțiilor de Sănătate Publică, iar restul, în cabinetele medicilor de familie. Doar că acum, în pur stil românesc, angajații DSP-urilor (instituții aflate în subordinea Ministerului Sănătății), care protestează de circa două săptămâni cerând mărirea salariilor, au găsit momentul să forțeze mâna autorităților ca să le rezolve doleanțele.
Practic, imediat după ce Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă, mai multe DSP-uri din țară au anunțat că sistează distribuția de vaccin antirujeolic către medicii de familie. Prin urmare, în județele Sibiu și Gorj, de exemplu, părinții degeaba vor să-și vaccineze copiii, dacă reprezentanții din teritoriu ai MS au pus lacăt pe frigiderele cu vaccinuri.
136.000 de decese au fost înregistrate până acum din cauza rujeolei, la nivel global, după ce în ultimul an numărul acestora a crescut cu 40%.
Dr. Ciuhodaru: „În niciun caz aspirină!”
Medicul Tudor Ciuhodaru spune România a mai trecut printr-o astfel de epidemie, cea mai gravă fiind între 2016-2019, când au fost foarte multe decese, în special în rândul copiilor, astfel că sunt câteva lucruri esențiale, pe care toată lumea trebuie să le știe despre această boală:
„1. Extrem de contagioasă. Simplul contact cu virusul rujeolic duce aproape sigur la îmbolnăvire. Toţi pacienţii necesită izolare 7-10 zile.
2. Receptivitatea este generală, de 95-100%, indiferent de vârstă. Virusul este mult mai activ în lunile reci şi cu soare puţin. Trecerea prin infecție asigură o imunizare durabilă, pentru tot restul vieții, dar principala metodă eficientă de prevenire a bolii rămâne vaccinarea.
3. Sursa este persoana infectată. Nu există purtători sănătoşi. Transmiterea se face frecvent direct de la persoana infectată, mai ales în cele 2-4 zile fără simptome de la începutul bolii, prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii.
4. Simptomele pot să apară între 7-18 zile din momentul infectării, iar printre cele definitorii se numără febra înaltă (ce se normalizează în câteva zile) şi erupţia ca focul. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul, iar în momentul în care erupția cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feței, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut. Tipic pentru rujeolă este apariţia semnului Koplik: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor.
5. Tratamentul se face obligatoriu în condiţii de izolare şi este simptomatic şi de suport. Se impune repausul la pat cu evitarea efortului fizic și hidratarea corespunzătoare (aport crescut de apă, sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri). Scăderea temperaturii se poate face cu medicamente pe bază de ibuprofen sau paracetamol, în niciun caz aspirină (la copii poate cauza sindrom Reye care poate fi letal) sau prin alte metode (băi răcite progresiv, împachetări)”, explică dr Ciuhodaru, pe pagina de Facebook, precizând că medicamentele, dozele și ritmul de administrare se stabilesc întotdeauna de către medic.
„Discontinuităţile şi bâlbele privind provenienţa vaccinurilor nu cresc încrederea românilor. Şi e un moment bun pentru refuncționalizarea Institutului Cantacuzino”, consideră medicul Tudor Ciuhodaru.
