Miracolele cafelei de dimineață

Despre cafea s-au scris multe. Unii susțin că are efecte pozitive asupra organismului, alții cred că ar trebui evitată. Deși asiaticii sunt mari consumatori de ceai, spun că și cafeaua a trebui să facă parte din meniul zilnic. În orice caz, cofeina este recomandată mai ales persoanelor care au tensiune mică. 

Pentru a beneficia de efectele curative ale cafelei, aceasta trebuie băută fără zahăr sau lapte.  Cofeina crește cantitatea de acizi grași din sânge și favorizează astfel performanța sportivă. Mai mult, alungă somnolența, îmbunătățește temporar funcția cognitivă, vigilența, atenția și gândirea logică.

Însă nu doar cofeina este ingredientul-minune, ci și alte substanțe antioxidante existente în boabele de cafea. Cromul și magneziul ajută organismul să secrete doza optimă de insulină. Diabetul de tip II se dezvotă mai puțin la persoanele care beau cafea în mod constant întrucât acidul clorogenic inhibă secreția în exces a glucozei și insulinei.

Totodată, cafeaua ajută ficatul să-și autoregleze funcțiile și reduce riscul dezvoltării colangitei sclerozante primare, o boală autoimună rară vinovată de producerea cirozei hepatice. Alcoolicii care beau cafea în fiecare zi au o probabilitate cu 20% mi mică să facă ciroză.

Cafeaua scade și riscul de apariție a carcinomului cu celule bazale, care este cel mai comun tip de cancer cutanat.

Cofeina ajută și la absorbția gastro-intestinală a unor analgezice, mai ales la persoanele care au migrene. Este și motivul pentru care multe medicamente pentru dureri de cap au cofeină în compoziție.

O concentrație prea mare de cofeină poate duce la deshidratare, provoacă palpitații și creștere starea de anxietate, de aceea cafeaua trebuie însoțită întotdeauna de un pahar cu apă.

Sănătate pentru creier

Persoanele care beau cafea în mod regulat sunt  mai puțin predispuse la depresii față de cele care nu consumă niciodată. Cofeina previne și instalarea bolilor neurodegenerative, precum Parkinson, Alzheimer sau demență. O cafea simplă pe zi reduce și riscul de producere a hemoragiilor și atacurilor vasculare cerebrale cu până la 20%.