Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Șapte din zece persoane testate în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine” erau obeze sau supraponderale, iar mai mult de trei sferturi dintre cei testați aveau valori crescute ale colesterolului, principala cauză a bolilor cardiovasculare. De asemenea, mai mult de două persoane din trei aveau glicemii ridicate, ce indicau prediabet și diabet.
Caravana „Sănătatea vine la tine”, un proiect al Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR), cu focus pe boli cardiovasculare şi diabet, a testat în perioada mai-iulie a acestui an 1.229 de persoane din șapte județe: Caraș Severin (Pojejena), Mureș (Beica de Jos), Iași (Cotnari), Dolj (Cîrna și Cetate), Ialomița (Gârbovi), Călărași (Nicolae Bălcescu) și Dâmbovița (Morteni).
Analizele efectuate gratuit au fost: glicemie, hemoglobina glicată, colesterol (toate acestea atât la fața locului, cât și în laborator), analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, feritină), EKG, testul Michigan pentru complicațiile diabetului, chestionar de risc cardiovascular.
Rezultatele acestor testări, prezentate ieri în cadrul unei mese rotunde organizate la Senat, reprezintă practic o radiografie a sănătății șubrede a oamenilor din ruralul românesc și ar trebui să fie, totodată, și un semnal de alarmă pentru Guvern și decidenții din Sănătate.
Jumătate prezintă risc de boli cardiovasculare
Iată câteva dintre rezultatele testărilor făcute în cadrul caravanei:
• Aproape jumătate dintre persoanele prezente sunt obeze (45,4% mai precis. 26,3% au obezitate de gradul I, 12% obezitate de gradul II și 7,1 % obezitate de gradul III) și încă o treime sunt supraponderale (31,5%).
Citește pe Antena3.ro
• Doar 12,6% dintre cei cu un indice de masă corporală mai mare de 30 au vorbit cu medicul de familie despre greutatea lor.
• La calculul riscului de boli cardiovasculare, a reieșit că 45% dintre pacienți au risc crescut (25%) și foarte crescut (20%) de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani.
• 113 persoane au fost depistate la EKG cu tulburări de ritm cardiac, 95 aveau afecțiuni ischemice și 9 aveau modificări ale dimensiunilor cavităților cardiace.
• Aproape jumătate dintre pacienți (49,31%) aveau colesterolul total de peste 200. Dintre aceștia, doar 28% fuseseră diagnosticați cu hipercolesterolemie.
• 77% dintre pacienți aveau valori crescute ale LDL colesterolului, care este principalul factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare.
• Peste 50% din populația testată suferă de dislipidemie (valori crescute ale grăsimilor în sânge, mai precis colesterolul și trigliceridele).
55 de persoane au aflat cu această ocazie că au diabet
• Mai mult de două persoane din trei (69%) au glicemii de prediabet și diabet (valori de peste 100).
• 55 persoane au aflat în această caravană că sunt bolnave de diabet și 11 dintre ele aveau hemoglobina glicată peste 9.
• Dintre persoanele cu diabet (diagnosticate anterior sau în timpul caravanei), 44% au risc mediu și mare de neropatie diabetică, după cum a rezultat în urma efectuării testului Michigan.
• Aproximativ 60% dintre cei testați au prezentat modificări ale hemogramei, dintre care 12% au diverse grade de anemie care se asociază și cu deficit de fier.
• 25% din populația testată are deficit de fier.
• 10% din oameni fuseseră diagnosticați cu anemie în ultimii doi ani.
Medici: Rezultatele reprezintă oglinda situației reale din România
Fostul ministrul al Sănătății, prof. Patriciu Achimaș-Cadariu, spune că rezultatele acestor campanii de screening reprezintă oglinda situației reale din România.
„Dacă am avea programe de educație pentru sănătate în școli și la alte nivele, nu ar fi nevoie ca organizațiile non-guvernamentale să facă educare și informare, sau ar face-o punctual, pe obiective specifice, sigur, complementar programelor pe care l-am avea. Dacă am avea o acoperire bună cu medici de familie sau a unui sistem care sigur, în ziua de astăzi, poate să capete și alte forme atâta vreme cât telemedicina și inteligența artificială devin plăci integrante ale sistemelor noastre de sănătate. Ei bine, dacă am avea un astfel de sistem, n-ar fi nevoie de organizarea acestor evenimente, a acestor caravane”, a transmis dr. Achimaș-Cadariu, secretar în cadrul Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, în cadrul evenimentului organizat la Senat.
„Nu avem programe de screening”
Potrivit medicului de familie Daciana Toma, situația relevată de aceste rezultate este mai gravă decât în anii anteriori și este o consecință a lipsei programelor de screening.
„Datele din această campanie trag din nou un semnal de alarmă. Realitatea e mai tristă decât în studiile anterioare, pentru că, hai să ne reamintim, există cel puțin 3 studii populaționale mari în România (...) care ne-au arătat atunci cât de gravă e starea de sănătate a populației. Iată că, după aproape 10 ani, datele sunt chiar mai «grele». Nu e de mirare, pentru că acele studii au fost făcute pe populație generală, între 20-79 de ani, și pe mediul urban.
În momentul în care vorbesc de populație rurală, în ruralul îndepărtat, nu mă mir că am astfel de date. Ca medic de familie practician, sigur că insist asupra importanței educației populației, dar insist asupra importanței schimbărilor reale, nu doar pe hârtie, în ceea ce privește accesul pacienților la investigații și la medici de altă specialitate, la importanța existenței programelor de screening. Noi, până la acest moment, nu avem programe de screening”, a subliniat dr. Daciana Toma, secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).
Potrivit medicului de familie, aceste campanii de testare sunt importante, însă este obligația statului să ofere astfel de servicii medicale tuturor cetățenilor.
„Astfel de campanii sunt importante și ne dorim astfel de campanii. Dar, până la urmă, decidenți, din punctul meu de vedere, ar trebui să depună eforturi să ducă sănătatea către pacient, să ducă serviciile medicale către pacient și nu să pună pacientul în ipostaza unui alergător într-o cursă cu obstacole pentru a găsi servicii decontate de Casă (CAS - n.r.)”, a arătat medicul.
„Sunt necesare astfel de campanii, sunt o gură de oxigen în comunitățile respective, dar până la urmă statul are obligații față de toți cetățenii lui”, conchide Dr. Daciana Toma, secretar SNMF
Fonduri separate pentru prevenție
Pe de altă parte, prof. Adrian Streinu Cercel arată că, pentru a se putea face prevenție, este necesară o alocare de fonduri separată, timp de câțiva ani, pentru a nu priva pacienții deja existenți de serviciile medicale necesare.
„Dacă iei dintr-o parte și dai la prevenție, vei avea o perioadă de lipsă în care nu se pot asigura niște servicii de sănătate. Pentru asta, bugetul statului - când va fi discutat în noiembrie - ar trebui să prevadă, un număr de ani, o suprapunere între fondurile pentru prevenție de sine-stătătoare, respectiv fondul casei (CNAS- n.r.)”, a afirmat Streinu Cercel, precizând că „după un număr de ani, se vor vedea și rezultatele”.
„Mi-aș dori să lucrăm la o nouă lege a sănătății (...) pentru că lucrurile s-au modificat foarte mult odată cu pandemia și, în momentul de față, nu mai seamănă nimic cu nimic”, a mai adăugat medicul, care în prezent este președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României.
Legat de actuala Lege a Sănătății, Cezar Irimia, președinte APCR, a ținut să sublinieze că, pe lângă faptul că aceasta are atât de multe amendamente încât nimeni nu le mai știe numărul, „dar nici măcar nu este armonizată cu amendamentele”.
„Pacienții cu probleme cardiace nu sunt reprezentați de ani de zile de nicio asociație, nu le apără nimeni drepturile. Așa că am decis ca noi, Alianța Pacienților Cronici din România, să sprijinim înființarea Asociației Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare Pro Cardio, ca și acești pacienți să fie reprezentați la nivel național, precum toate celelalte patologii reprezentative”, spune Cezar Irimia, președintele APCR.
Echipa formată din medici, asistente medicale, studenți la Medicină și elevi ai școlilor post-liceale sanitare a făcut, pe lângă investigații, și educație medicală despre bolile cardiovasculare și despre controlul diabetului. De asemenea, tinerii au distribuit broșuri educative, au dat sfaturi despre nutriție și schimbarea stilului de viață și au încurajat oamenii să discute cu medicii de familie despre problemele de sănătate depistate în cadrul caravanei.
