Medicii acuză guvernanții că au creat o harababură în măsurile care au fost modificate peste noapte și iau în calcul suspendarea acordării serviciilor gratuite pentru pacienți, după ce majorarea tarifului decontat de stat, promisă de mai mulți ani, a fost din nou amânată. O altă măsură ciopârțită face ca amenzile propuse pentru medicii care refuză să acorde consultații în ambulatoriile spitalelor să ajungă, de fapt, la cei care nu vor lucra „maxim o oră/zi în medie pe lună” în ambulatorii, adică la cei care vor acorda mai multe consultații în regim de policlinică.
Mai mult, premierul Bolojan a anunțat că își asumă răspunderea pentru o măsură care ar fi urmat să „reducă povara financiară asupra spitalelor publice”, dar care nu există în legea depusă la Parlament, și anume că spitalele private care transferă nejustificat pacienții la spitalele de stat vor fi bune de plată.
„Un stat corect, cu respect pentru români nu poate exista în absența unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în fața Parlamentului aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan, luni seară, în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în care Guvernul și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
Șefii de secții, exceptați de la turele din ambulatoriile spitalelor
Însă doctorii au reacționat imediat pe rețelele de socializare, reclamând „minciunile” din discursul premierului.
„Bolo, un stat corect e ăla care:
- plătește gărzile medicilor și le dă apă și hrană în gărzi;
- serviciile medicale decente nu pot fi prestate în gărzi de rezidenții care le fac, însetați și nemâncați, neplătiți. Că doar ei le mai fac.
- un stat corect e ăla care asigură un sistem de sănătate accesibil în mod egal și fără discriminare pentru toți medicii, cu exact aceleași drepturi și obligații, nu doar privilegii pentru umefistanezii tăi iubiți”, spune un doctor pe un grup al medicilor, reproșându-i premierului și lipsa de corectitudine.
„Bolojan a exceptat șefii de secții de la a efectua program în ambulatoriile spitalelor”, subliniază acesta. Mai exact, în forma finală a proiectului de lege care „reformează” sistemul medical, șefii de secție nu mai trebuie să ofere consultații în ambulatoriile spitalelor, deși ministrul Sănătății anunțase, inițial, că toți medicii din secțiile unităților medicale cu paturi vor fi obligați să consulte pacienți în regim de policlinică, în cele două ture pe zi organizate în ambulatoriile spitalelor „din grijă pentru pacienți”.
„La ce harababură este și cum o exprimare o bate pe alta, la modul în care de la oră la oră se tooot schimbă, cei din sistem nu mai știu ce să facă!!!”, spune un alt medic.
Când „minim” devine „maxim”
O altă problemă legată de modificările făcute peste noapte în textul privind programul din ambulatoriile spitalelor, semnalată de doctori, este că vor ajunge să fie sancționați cei care lucrează mai mult.
Mai exact, deși Ordonanța propusă inițial de ministrul Sănătății prevedea o amendă de 20.000 de lei pentru medicii din spitale care nu vor să acorde, în timpul programului de lucru, și consultații în ambulatoriul integrat, pentru minimum o oră/zi în medie pe lună, raportat la un program de 35 de ore/săptămână, Guvernul a schimbat cuvântul „minim” cu „maxim”. Astfel, ar urma să fie amendați medicii care nu respectă programul de maximum o oră de consultații, în medie, pe zi.
![]()
Reorientarea pacienților din zona de spitalizare către servicii contra cost
Una dintre direcțiile importante ale reformei din Sănătate este, potrivit prim-ministrului Bolojan, reorientarea pacienților „din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate (ambulatorii - n.r.)”.
În ciuda discursului, măsurile din proiectul de lege direcționează pacienții către servicii medicale contra cost, spun medicii.
Deși doctorilor cu cabinete individuale din ambulatoriul clinic de specialitate li s-a promis majorarea imediată a punctului pe serviciu medical, de la 5 lei la 6,5 lei și, ulterior, la 8 lei (de la 1 ianuarie 2026) - o măsură care a tot fost promisă de vreo doi ani, pentru corectarea unei nedreptăți, în textul final această creștere a fost amânată până în 2027.
Această amânare împreună cu celelalte măsuri fiscale, precum creșterea impozitelor plătite de medicii din ambulator și medicii de familie, va duce la imposibilitatea specialiștilor cu cabinete individuale de a mai menține contractele cu CNAS și, implicit, de a acorda servicii medicale decontate și rețete compensate.
„De 2 ani semnalăm aceste riscuri”
„În cazul în care cheltuielile de menținere a cabinetelor nu se pot achita prin serviciile în contract public, aceste servicii se vor efectua cu plată. Cabinetele sunt autonome, ele rezistă doar prin prisma serviciilor acordate, neavând subvenții de la stat. Este o lege simplă a liber profesionismului.
Un consult cu plată nu va mai oferi posibilitatea de a elibera rețete gratuite sau compensate, ori bilete de trimitere către investigații gratuite. Așadar, o finanțare inadecvată limitează drastic accesul pacienților la servicii gratuite de specialitate”, explică dr. Liana Manolache, precizând că „de 2 ani semnalăm aceste riscuri și am crezut că ele au fost înțelese de către autorități”.
![]()
„De acum, pacientul va simți direct bordura anvelopei voastre găurite”
Ministrul Sănătății le-a transmis specialiștilor din ambulatorii că, momentan, nu este posibilă majorarea promisă pentru că „nu permite anvelopa bugetară”.
„Ei bine, să-i credem? Cum să crezi niște «mecanici» ai sănătății care umflă roata/anvelopa doar înainte de alegeri și lasă pacienții și medicii să meargă pe jantă după? Dragi decidenți, țineți-vă bine: nu mai suntem noi camera de aer care amortizează șocurile sistemului și ale pacienților.
De acum, pacientul va simți direct bordura anvelopei voastre găurite. Și, da, o să vă rămână în istorie: singurul guvern care a reușit să sugrume un sistem medical cu propria lui anvelopă bugetară”, spune dr. Simona Barbu, într-un „Pamflet pentru Ministerul Amânărilor și Finanțelor Imaginare”.
Medicii specialiști independenți subliniază că prin cabinetele lor sunt asigurate în prezent 85-90% dintre serviciile de specialitate gratuite (aproximativ 47 de milioane de servicii anual), iar studii recente arată că 70% dintre pacienți nu își permit serviciile cu plată.
Propunerile medicilor de familie - agreate de MS, dar ignorate de Bolojan
Și organizațiile reprezentative ale medicilor de familie au transmis, ieri, că propunerile înaintate Ministerului Sănătății și CNAS, împreună cu Colegiul Medicilor din România (CMR), și „agreate de toate părțile” nu se regăsesc în forma finală la proiectului de lege înaintat către Parlament.
„Semnalăm pericolul scăderii finanțării cabinetelor de medicină de familie din cauza modificărilor apărute în transparență decizională care lovesc în plus față de împovărările codului fiscal. Ne dorim găsirea soluțiilor optime astfel ca medicina de familie să-și păstreze alocarea bugetarea.
Amintim că am înaintat propuneri atât către CNAS, cât și către MS referitoare la propunerile de modificări legislative din ultima perioadă și ne așteptăm să fie luate în considerare. Locul asistenței medicale primare în sistemul sanitar este unul important, la acest nivel rezolvându-se o mare parte din nevoile de îngrijirii medicale ale populației. Predictibilitatea și stabilitatea financiară sunt extrem de importante în asigurarea continuității oferirii serviciilor medicale.
Înțelegem necesitatea unei reforme reale și sustenabile. Ne dorim să fim în continuare alături de pacienții noștri și de colegii noștri și să nu fim nevoiți să restrângem sau să oprim activitatea cabinetelor noastre”, a transmis Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).
Premierul și-a asumat răspunderea și pentru ceva ce nu există: „responsabilizarea spitalelor private”
În procedura parlamentară prin care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru așa-numita reformă din Sănătate, premierul a anunțat și o măsură care ar duce la „responsabilizarea spitalelor private”.
„În același timp, responsabilizăm și spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile, dacă pacientul este externat nejustificat și reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeași patologie. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri care vor ajuta la stoparea risipei și la mai buna folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în același timp și în sprijinul pacienților”, și-a încheiat prim-ministrul Ilie Bolojan discursul susținut în fața plenului reunit al Parlamentului, la angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege „pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii”.
Deși promisă în urmă cu o lună și jumătate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și prevăzută în Ordonanța de Guvern postată în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății, la data de 20 august, această măsură a dispărut cu totul din forma finală a legii puse zilele trecute masa parlamentarilor, după cum a semnalat cotidianul „Jurnalul”, la finalul săptămânii trecute.
Această măsură ar fi trebuit să „reducă povara financiară asupra spitalelor publice și să descurajeze externările premature sau incomplet tratate în spitalele private”, după cum se precizează în nota de fundamentare a ordonanței puse pe site-ul Ministerului Sănătății.
Norma propusă în textul inițial avea în vedere faptul că „transferul sau reinternarea rapidă (în 48 de ore) dintr-un spital privat într-un spital public, pentru aceeași patologie și același tip de îngrijire, indică frecvent o externare prematură, o îngrijire inadecvată sau o lipsă de continuitate în tratament în unitatea privată. Prin transferul costurilor către unitatea privată, se creează un mecanism de răspundere financiară pentru actul medical prestat, descurajând astfel abordările comerciale în detrimentul siguranței pacientului”, conform documentului amintit mai sus.


