Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România stă foarte prost la capitolul natalitate, iar populaţia este în scădere, dar statul nu este foarte preocupat de viitoarele generaţii. Medicii estimează că infertilitatea, o problemă care afectează atât femeile, cât şi bărbaţii, a crescut alarmant în ultimii ani în ţara noastră, aproape unul din patru cupluri aflându-se în imposibilitatea de a avea urmaşi, din diverse cauze. Pentru mii de români, fertilizarea in vitro (FIV) este singura soluţie pentru a deveni părinţi, însă autorităţile oferă sprijin unui număr foarte mic dintre aceştia, prin Subprogramul FIV şi embriotransfer, derulat de Ministerul Sănătăţii. Ignorați de stat, cei mai mulţi îşi pierd speranţa sau, dacă îşi permit, apelează la clinicile private de profil din țară sau din străinătate.
Circa 90 de milioane de cupluri suferă de infertilitate, la nivel mondial, iar problema a luat amploare și în România. Aproape 25% din populația la vârstă fertilă din țara noastră se confruntă cu această problemă, estimează specialiștii, însă doar un procent foarte mic se adresează unui specialist. Potrivit medicilor, 85% dintre aceste cupluri nu cer niciodată ajutor medical de specialitate, deși este foarte probabil ca problema lor să poată fi rezolvată. Infertilitatea este o boală și afectează în mod egal femeile și bărbaţii, spun medicii, și, ca de fiecare dată când ești bolnav, trebuie să te adresezi unui medic. În cazul acesta, unuia specializat în probleme de fertilitate. „El poate pune un diagnostic corect și apoi poate îndruma cuplul către un tratament adecvat. Infertilitatea se poate rezolva în 95% dintre cazuri”, consideră Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supra-specializare în infertilitate. Dereglările hormonale, unele afecțiuni ale sistemului reproducător feminin sau masculin și chiar obezitatea se regăsesc printre factorii care pot duce la infertilitate, însă cauzele nu sunt neapărat medicale.
Schimbarea priorităților sociale
Stresul cotidian, alimentaţia haotică și nesănătoasă, dar, mai ales, vârsta tot mai înaintată la care femeile încep să se gândească să aibă un copil sunt principalele cauze ale infertilității, nu numai în România, ci și la nivel mondial. „Sunt și motive nonmedicale și primul este cariera. Acum 30 de ani, o femeie care nu avea copii la 25 de ani era arătată cu degetul. Acum, o femeie este arătată cu degetul dacă are copil la 25 de ani, în sensul cum a făcut copil așa de tânără. Adică s-au schimbat lucrurile, prioritățile – așa cum le definim noi, ca societate. Acum facem carieră, dar uităm să facem copii. Perioada cea mai fertilă pentru o femeie este între 18 și 23 de ani”, spune dr. Vythoulkas, precizând că, după 35 de ani, atunci când femeile de carieră vor să devină mame, lucrurile devin mai dificile, iar după 40 de ani, apare o coborâre bruscă a capacității de a aduce pe lume un copil. Apariția mutațiilor genetice este o altă problemă care crește odată cu vârsta. Orice femeie, la un anumit număr de ovocite - care reprezintă materialul genetic al unei femei – are un procent de mutații genetice, însă raportul dintre ovocitele sănătoase și cele cu probleme se schimbă radical, odată cu înaintarea în vârstă. În cazul unei sarcini obținute prin FIV, mutațiile genetice se pot depista încă în faza de embrion și încă dinainte că acesta să fie implantat. „Există în acest sens două analize care ajută la depistarea acestora: PGS (Preimplantation Genetic Screening), prin care embrionii sunt testați pentru a depista anomalii genetice de tipul mutațiilor cromozomiale (Sindrom Edwards, Sindrom Down şi orice alt tip de mutație care are legătură cu numărul de cromozomi) şi PGD (Preimplantation Genetic Diagnosis), când embrionii sunt testați pentru anumite defecte pe care le-ar putea moşteni de la părinți: fibroză chistică, diabet, talasemie majoră, retinoblastom, anemie, boală Gaucher, hemofilie de tip A şi B şi altele”, ne-a explicat medicul. În multe cazuri, româncele nu pt avea copii pentru că au trompele uterine blocate. O posibilă cauză ar fi numărul mare de avorturi, care provoacă infecții şi înfundă trompele. Costurile unei proceduri FIV poate ajunge la câteva mii de euro, însă acestea diferă în funcţie de vârsta mamei şi de numărul de analize necesare fiecărui cuplu în parte. Multe dintre cuplurile care cer ajutorul unui specialist în infertilitate nu au nevoie de FIV, rezolvând problema cu costuri mult mai mici. Din 2014, când Asociația Română pentru reproducere Umană s-a alăturat Asociației Elene pentru Medicină Reproductivă, punând bazele unei colaborări între țara noastră şi Grecia pe FIV, peste 1.600 de cupluri din România au mers la Atena pentru fertilizare in vitro, iar peste 57% au avut succes, spun medicii de acolo. Săptămâna trecută, câteva sute de cupluri din toate colțurile lumii s-au întâlnit la Atena, pentru a sărbători, alături de copiii lor, Ziua Mondială a Fertilității.
România a fost printre ultimele țări din UE care a început programul de susținere financiară a familiilor infertile. Primul program FIV în România a fost demarat în iulie 2011, pe o perioadă de 15 luni, şi sistat la începutul anului 2013, din lipsă de bani. Datele Ministerului Sănătății arată că atunci s-au înscris circa 1.100 de persoane şi s-au născut peste 300 de copii. Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer a fost reluat în 2015, anul trecut doar 250 de cupluri beneficiind de sprijinul statului.
La 30 de ani, 80% din ovocite sunt sănătoase și 20% au mutații genetice. La vârsta de 40 de ani, procentul este invers: 80% au mutații genetice și 20% sunt sănătoase. De aceea, o femeie la 40 de ani rămâne mult mai greu însărcinată, pentru că intervine filtrul naturii. Andreas Vythoulka, specialist infertilitate
Și-a dorit un bebeluș și a primit trei
Citește pe Antena3.ro
Cu o problemă medicală s-a confruntat și Nicoleta Mișa, în vârstă de 33 de ani, din Constanța. Şi-a dorit foarte mult un copil și a încercat să-l obțină pe cale naturală, însă trei sarcini extrauterine au lăsat-o fără ambele trompe şi își pierduse speranța că va mai putea deveni mamă. Pentru ea, practic, singura posibilitate de a da naștere unui copil era procedura FIV și a aflat acest lucru dintr-un reportaj. În 2014, așa a ajuns la doctorul grec Andreas Vythoulkas, din București, care le ajuta pe românce să devină mame – cu trata-ment premergător în țară și transfer pentru FIV într-o clinică din Atena. Iar prima încercare a fost și prima reușită. Triplă, pentru că toți cei trei embrioni obținuți în eprubetă, pe care specialistul i-a transferat apoi în uterul mamei, s-au prins și s-au dezvoltat. „Ne doream mai mulți copii și ne gândeam că, dacă se prinde doar unul, o să mai încercăm”, ne-a povestit Nicoleta, care în urmă cu fix un an a adus pe lume trei băieței: Alex, Robi și Toni. „Șansele de a avea un bebe cresc dacă sunt implantați doi sau trei embrioni. La noi au fost trei din trei, iar bucuria a fost de trei ori mai mare”, ne-a spus Constantin, tatăl tripleților.
