Încălzirea globală aprinde pădurile peste tot in lume!

Din Portugalia până în California, incendii de proporţii devorează la propriu zeci de mii de hectare de pădure, un fenomen agravat de încălzirea globală, avertizează cercetătorii. 

Alţi factori precum administrarea defectuoasă a pădurilor sau ridicarea locuinţelor în proximitatea pădurilor alimentează acest fenomen. ''Pacientul era deja bolnav'', constată David Bowman, profesor la universitatea din Tasmania, în Australia, specializat în incendii forestiere. ''Dar schimbările climatice sunt factorul accelerator''. 

Condiţiile propice pentru producerea unui incendiu 

Condiţiile favorabile pentru producerea unui incendiu forestier sunt temperaturile ridicate, seceta şi vântul. Nu este de mirare că regiunile devastate de incendii sunt acelea unde temperaturile şi seceta se accentuează sub efectul schimbărilor climatice. 

''Schimbările climatice, pe lângă faptul că aduc un aer mai uscat şi mai fierbinte, creează ecosisteme mai inflamabile sporind rata de evaporare şi frecvenţa perioadelor de secetă'', explică Christopher Williams, de la universitatea Clark din Massachusetts. 

Sudul Franţei şi Portugalia au cunoscut în decursul ultimilor 20 de ani mai multe episoade de secetă similare celor care, anterior, aveau loc doar o dată într-un secol. 

Citește pe Antena3.ro

Bunica Gherghina din Teleorman, vedetă pe TikTok, va juca în noul film „Nosferatu”, alături de Bill Skarsgard și fiica lui Johnny Depp

Mai mult combustibil 

''În anii aceştia de secetă extremă sau repetată, mai frecventă decât în trecut, se creează o cantitate enormă de biomasă uscată'' odată cu arborii şi arbuştii care se usucă, precizează Michel Vennetier, inginer-cercetător la institutul naţional de cercetări în ştiinţe şi tehnologii pentru mediu şi agricultură (Irstea). ''Este un combustibil ideal''. 

Schimbări ale vegetaţiei 

Pentru ca situaţia să fie şi mai rea, se dezvoltă specii mai bine adaptate la condiţii semi-aride. În zonele mediteraneene, natura vegetaţiei din păduri se schimbă. ''Plantele cărora le place umiditatea dispar în beneficiul altora care se adaptează mai bine la secetă, cum ar fi rozmarinul, cimbrul, lavanda sălbatică, care sunt în general mai inflamabile'', a constatat Michel Vennetier. 

Plante însetate 

Odată cu creşterea temperaturilor şi a scăderii numărului de precipitaţii, rădăcinile arbuştilor şi arborilor vor pompa apa mai adânc în pământ, rezultatul fiind dispariţia umidităţii din sol care ar putea încetini un incendiu de pădure. 

Un sezon secetos mai lung 

În zonele temperate din emisfera nordică, sezonul incendiilor se limita în mod tradiţional la lunile iulie-august. În prezent, se poate întinde din iunie până în octombrie în bazinul mediteraneean. În California, experţii estimează că focurile de pădure pot izbucni în prezent pe toată perioada anului. 

Curenţi de altitudine mai slabi 

Starea vremii din America de Nord şi Eurasia depinde foarte mult de curenţii de altitudine, ''jet stream'', produşi de diferenţele de temperatură dintre zonele polare şi cele ecuatoriale. Dar încălzirea globală, provocând creşterea temperaturilor în Africa, slăbeşte intensitatea curenţilor. 

Consecinţa este producerea ''mai multor evenimente climatice extreme'' cauzate de curenţii de aer descendenţi, care se încălzesc şi se usucă, explică Mike Flannigan, profesor la Universitatea din Alberta, Canada. 

Incendii mai puternice 

Schimbările climatice cresc probabilitatea incendiilor forestiere, dar şi intensitatea acestora. ''Dacă focul devine prea puternic, aşa cum este cazul în California şi cum am văzut în Grecia cu câteva săptămâni în urmă, nu există măsuri care să le poată opri în mod direct'', spune Mike Flannigan. ''Este ca şi cum ai scuipa pe un foc de tabără pentru a-l stinge'', adaugă acesta. 

Mai multe fulgere 

Un climat mai secetos înseamnă creşterea numărului de fulger, care ar putea declanşa incendii. Cu toate acestea, 95% dintre incendii sunt provocate de om. 

Roiuri de insecte 

Odată cu creşterea temperaturilor, cărăbuşii câştigă teren în nordul Canadei, distrugând şi omorând arborii în drumul lor. 

''Epidemiile de cărăbuş de scoarţă cresc potenţialul inflamabil al pădurilor care conţin mai multă materie moartă, aşa cum sunt acele de pin'', explică Christopher Williams. 

Cerc vicios 

Pădurile sunt cu adevărat depozite de carbon, aici aflându-se circa 45% din cantitatea de carbon la scară planetară. Când ard, o parte din carbon este eliberat în atmosferă, contribuind de asemenea la încălzirea globală. AGERPRES