x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când Mariana Mihuţ urăşte şi iubeşte

0
Autor: Maria Sârbu 18 Ian 2011 - 20:44
Când Mariana Mihuţ urăşte şi iubeşte Cosmin Ardeleanu/ Mariana Mihuţ, bunica autoritară, şi Marian Râlea, nepotul umilit şi adorat, într-un moment tandru
Vezi galeria foto

Un copil de numai 9 ani, care se dă în leagănul unei copilării ciuntite, spune să fie îngropat sub plintă, în apartamentul mamei sale, ca să o poată vedea în fiecare zi. Atât de mare îi era dorul de mamă! Acesta este nodul naraţiunii în spectacolul „Îngro­paţi-mă pe după plintă”, de Pavel Sanaev, regizat de Yuri Kordonsky pe scena Sălii Izvor a Teatrului Bulandra. E o dramatizare a povestirii cu acelaşi titlu scrise în 1994 şi care a făcut furori în ţara autorului – Rusia, când a apărut în volum, în 2003.

Spectacolul lui Kordonsky pro­voa­că emoţii puternice pe parcursul acţiunii, în aşa fel încât la final sim­ţu­rile pot ajunge chiar imobilizate. Într-un decor sugestiv şi impresio­nant, care se construieşte în scenă, pe măsura derulării întâmplărilor reale sau imaginare, ni se spune o poveste despre dragoste şi ură, despre umilire şi durere sufletească, despre iertare şi tandreţe, despre neuitare.

Un copil e prins în chingile au­t­o­ri­­tăţii bunicii, care îi acordă o grijă fa­­na­tică, refuzând să-l mai dea înapoi ma­mei – fii­ca sa. A „căzut” pe capul ei la 4 ani, când mama lui l-a lăsat la bu­nici. Trei persoane, într-un simplu apartament de bloc – bunica, bunicul şi băieţelul Saşa. Ea, bunica, în orânduirea ei casnică, se adresează ce­lor doi cu cele mai umilitoare cu­vinte. Ocara răsună în vocea ei când mai înverşunat, când mai blând, fe­meia arun­când cuvinte ca secătură, cre­tin, idiot, strigându-i băiatului bol­nă­­vi­cios „să te mănânce stafilococul” sau răspunzându-i uneori cu „da, scumpete”.

Bunica e interpretată de Ma­riana Mihuţ, care îi dă personajului forţa cu care poate conduce viaţa altora aidoma unor ceremoniale. Ta­lentul, energia şi puterea lăuntrică ale Marianei Mihuţ, coordonate cu cea mai mare precizie în construirea unui rol de o anvergură uluitoare, dez­văluiesc un chip vulcanic, intens. Este femeia în interiorul căreia se zbu­ciumă ura şi dragostea, dar cuvintele ei jignitoare nu întotdeauna dor... De aceea, te amuzi până la lacrimi, dar până la un moment dat. Căci emo­ţia o ia pe alt făgaş. Veriga în spec­tacol e copilul Saşa. Pentru acest rol, zămislit prin prisma amintirilor, a fost ales Marian Râlea. O mai bună ale­gere nici că se putea. Cu o convingere surprin­ză­toare, actorul îl aduce în faţă pe copilul supus, maturizat prea devreme, dornic de joacă şi lipsit de afecţiunea mamei sale din cau­za egoismului bunicii. Îl domină frica, dar el o transformă într-un joc. Mereu bolnăvicios, merge rar la şcoală.

Saşa leagă, prin existenţa sa, două femei de care nu se poate despărţi: bunica şi mama. Sfâşie sufletul cuvintele rostite de Marian Râlea, prin vo­cea copilului, că „bunica era viaţa, iar mama o fericire rară”, care dispa­re înainte de a fi fericit. Mama, pe ca­re el o iubea, o dorea şi atunci când o întâlnea bucuria se revărsa peste ma­lurile sufletului său. În rolul ma­mei e Andreea Bibiri, care depăşeşte şi ea orice aşteptare. Personajul ei este o actriţă nerealizată. Bunica o nu­meşte „Ciumiţa”. Stă cu un bărbat (al doilea bărbat în viaţa ei), dar maică-sa o consideră o femeie care du­ce o viaţă desfrânată. De fapt, frica bunicii e că îl va pierde pe Saşa, că fiica i-l va lua.

Bunicul e actor. Pleacă în turnee. Atunci când e acasă nu scapă de gura bunicii. Din când în când evadează, mergând cu un prieten la pescuit. Rolul a fost încredinţat lui Claudiu Stă­nescu, el intrând firesc în pielea per­sonajului său: bunicul e răbdător, până la un moment, când se supără şi pleacă. Atunci bunica e îngrijorată, vor­beşte despre dragoste. Ea îi măr­tu­ri­seş­te copilului cum s-au căsătorit; cu tan­­dreţe îi vorbeşte. Iar replica băia­tu­­­lui este: „S-a rupt firicelul dra­gos­tei”.

La sudarea spectacolului contribuie alţi trei actori, care au replici puţine, dar semnificative, în profilarea personajelor de bază: Marius Florea Vizante, Valentin Popescu şi Profira Serafim.

Era, într-adevăr, bolnavă psihic bunica? A dus-o la disperare moartea pri­mului ei născut, ajungând să-şi urască, din cauza acestei pierderi, toată viaţa fiica? Sau faptul că s-a măritat cu un actor şi nu a mai ajuns să fie şi ea actriţă, aşa cum îşi dorea? Din prea mare iubire pentru nepot e în stare de orice.

Yuri Kordonski împinge emoţia spre vârful piramidei. Dacă în prima parte a spectacolului gândul publicului este încet, încet încorsetat, în cea de-a doua parte „fericirea” vine să de­clanşeze durerea. Mama îşi „fură” fiul, iar bunica vine să-şi ia nepotul înapoi. La uşa apartamentului fiicei sale, disperată, ea cere îndurare. Apoi adu­ce o avalanşă de blesteme. O ma­mă îşi blestemă fiica. Monologul Ma­rianei Mihuţ te face să în­cre­me­neşti. Doar nişte îngeri alergând iarna prin cimitir îţi atenuează această stare.

Noua creaţie a lui Kordonski, care îmbină un text plin de poezie şi vise cu o inspirată scenografie semnată de Nina Brumuşilă, este un mare succes teatral la acest început de an.

Citeşte mai multe despre:   arte,   teatru

 



Mai multe titluri din categorie

Producătorii de film plănuiesc o serie Harry Potter cu actori transsexuali

Producătorii de film plănuiesc o serie Harry Potter cu actori transsexuali
Producătorii de film intenționează să realizeze o serie Harry Potter cu actori transsexuali. Versiunea ar urma să fie filmată în America în iunie şi iulie. Totuși, producătorii ar putea fi daţi în judecată de JK Rowling dacă îi vor folosi personajele acesteia.

Poeme eminesciene traduse în limba turcă și puse în scenă de talentați studenți la UNATC (ZIUA CULTURII NAȚIONALE – 2022)

Poeme eminesciene traduse în limba turcă și  puse în scenă de talentați studenți la UNATC  (ZIUA CULTURII NAȚIONALE – 2022)
Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul continuă seria manifestărilor culturale de marcare a evenimentelor din agenda de diplomație publică și culturală, de data aceasta, cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naționale – 2022, sărbătorită în fiecare an, în data de 15 ianuarie.

Constantin Chiriac, Director General Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Președinte al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale

Constantin Chiriac, Director General Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Președinte al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale
Când se aniversează cultura română, câteva zile se instaurează o solemnitate scorțoasă, plină de cuvinte mari și de ditirambi care nu au nimic de-a face cu ce înseamnă cu adevărat limba românească, cultura românească, care sunt structura, scheletul ființării neamului nostru.

Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit de Ziua Culturii Naționale

Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit  de Ziua Culturii Naționale
Muzeul Municipiului București oferă, de Ziua Culturii Naționale, acces gratuit la vizitarea celui dintâi muzeu de artă națională din București deschis în 1905 de doctorul Nicolae Minovici și un spectacol online de muzică și poezie susținut de soprana Arlinda Morava, mezzosoprana Adriana Alexandru la pian și actrița Theodora Stanciu.

CEL MAI BUN COPIL DIN LUME în premieră la 9G

CEL MAI BUN COPIL DIN LUME în premieră la 9G
Galerie Foto Luna ianuarie aduce noutăți la 9G la TNB. După lansarea celei de-a VIII-a ediții a concursului de proiecte, cu un nou Regulament de desfășurare, mult mai ofertant pentru tinerii artiști (detalii complete pe www.tnb.ro), pe 21, 22 și 23 ianuarie, începând cu ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național are loc cea mai recentă premieră 9G: CEL MAI BUN COPIL DIN LUME, one-woman show de ALINA ȘERBAN.

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Culturii: Ne dorim ca 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Culturii: Ne dorim ca 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate
Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit în mesajul transmis de Ziua Culturii Naționale despre Mihai Eminescu, artiști, Uniunea Europeană, PNRR și pandemie. Ne dorim ca anul 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate, a spus șeful statului.

Teatrul Tineretului „Metropolis” sărbătorește 15 ani de existență

Teatrul Tineretului „Metropolis” sărbătorește 15 ani de existență
15 ani de emoții puternice, de aplauze frenetice și de spectacole memorabile. Tot atâția ani de proiecte de succes, la care se adaugă numeroase evenimente și debuturi ale tinerilor artiști. Cam așa ar putea fi descriși, în linii mari, cei 15 ani de existență pe care tocmai i-a împlinit Teatrul Tineretului „Metropolis” și pe care îi va aniversa printr-o serie de surprize pregătite publicului larg.

„Baby Shark” devine primul videoclip de pe YouTube care a atins 10 miliarde de vizualizări

„Baby Shark” devine primul videoclip de pe YouTube care a atins 10 miliarde de vizualizări
Cântecul pentri copii „Baby Shark" a atins 10 miliarde de vizualizări pe YouTube, fiind cel mai vizionat videoclip de pe platformă, un record pe care l-a stabilit în noiembrie 2020, precum și singurul care a atins acest număr de vizionări, anunță CNN.

Misterioasa viață a lui Nostradamus, cel mai mare prezicător din istoria lumii

Misterioasa viață a lui Nostradamus, cel mai mare prezicător din istoria lumii
Galerie Foto Jurnalul vă oferă marți un roman istoric trepidant.

Iubire, vinovăție, gelozie. Într-un cuvânt, familii

Iubire, vinovăție, gelozie. Într-un cuvânt, familii
Relațiile dintre mame și fiicele lor, dintre mame și fii lor și în general relațiile de familie și din familii  sunt o sursă permanentă de inspirație pentru scriitori, poate și pentru că sunt pe de o parte  atât de complexe și complicate pe cât de simple și firești sunt de cealaltă parte.

Mihai Eminescu, bizareriile ultimilor 6 ani din viața unui poet sclipitor

Mihai Eminescu, bizareriile ultimilor 6 ani din viața unui poet sclipitor
Galerie Foto De ce voia Eminescu să se călugărească? De ce ascundea sume mari de bani și continua să se împrumute de la prieteni? De ce purta revolver? De ce-și dorea moartea? De ce ciupea femeile pe stradă? De ce a fost arestat la Iași? De ce, de ce, de ce … Toate aceste mirări și multe altele au fost în jurul poetului mutilat în ultima parte a existenței de o înspăimântătoare depresie din care nu s-a mai ridicat decât pentru a învia în spiritul și sângele României.

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale
„Dintr-un popor nu rămâne nimic, decât cultura”. Cât adevăr era în spusele lui Mircea Eliade

Și vine vremea îndurării / John Grisham

Și vine vremea îndurării / John Grisham
Un roman plin de satisfacții, de inteligență, dramă și – mai ales – de empatie, cu personaje pe care mulți cititori le cunosc și le prețuiesc. Jake Brigance se trezește implicat într-un proces complicat atunci când curtea îl numește avocat pentru Drew Gamble, un băiat timid de șaisprezece ani acuzat de uciderea unui deputat local.

Actorii Teatrului de Comedie în rolul de muzeografi, de Ziua Culturii Naționale

Actorii Teatrului de Comedie în rolul de muzeografi, de Ziua Culturii Naționale
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, vă invită sâmbătă 15 ianuarie 2022, la o vizită în regim gratuit a expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, precum și a celor cinci case memoriale ale MNLR, care au aparținut scriitorilor Anton Pann, Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu și Ion Minulescu. 
Serviciul de email marketing furnizat de