Standuri de fructe, cu capsuni bine asezate in piramide atragatoare, cu exotism si, in acelasi timp, cu o senzatie stranie de familiaritate. O armonie extraordinara si greu de explicat de arome si nuante, o nebunie a gusturilor si a tendintelor, un fel de mozaic gastronomic de care nu te poti desprinde fara sa faci macar o fotografie. Cand am ajuns, era prea aglomerat ca sa pot strabate in liniste toata piata, oamenii se inghesuiau, in dorinta fara margini de a intelege secretele unei lumi pe care nimeni, deocamdata, nu a reusit sa o defineasca suficient de intelept. Spaniolii au un fel anume de a pune problema si de a da raspuns nelinistilor. Ei stiu sa traiasca din plin, sa faca galagie in piete si sa vanda turistilor iluzia ca au un loc asigurat in lumea lor, o lume diversa si aparent haotica, o lume care pune pe primul loc buna-dispozitie. Creata in 1915, Piata San Miguel (Mercado San Miguel) mi s-a parut ca rezuma multe din adevarurile spaniole, nu e doar un loc de unde poti cumpara alimente, ci e o expozitie reusita a unei realitati frumoase.
Citește pe Antena3.ro


