Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situată în centrul ţării, capitala statului Chile - considerat cel mai mare oraş, face parte din Regiunea Metropolitană Santiago. Santiago de Chile a fost înfiinţat de către unul dintre marii conquistadori - Pedro de Valdivia, pe 12 februarie 1541 sub numele Santiago de Nueva Extremadura. Valdivia a ales locaţia oraşului după criterii clare: climatul moderat şi uşurinţa cu care putea fi apărat. Primele clădiri au fost construite cu ajutorul indienilor Picunche, oraşul fiind afectat serios în timpul Războiului Chilian de Independenţă (1810-1818). Santiago avea să devină capitală în 1818, dar în primele decenii ale secolului XIX, a rămas un oraş mic cu puţine clădiri, dominate doar de Palacio “La Moneda” şi de câteva biserici. Extracţia de fertilizator din nordul ţării a condus la dezvoltarea oraşului odată cu începutul anilor 1900 care se putea mândri cu impresionantele clădirie ale Bibliotecii Nationale şi ale Muzeului de Arte. Acum, poţi face nestingherit fotografii Palatului Prezidenţial “La Moneda” cu “balconul” de unde, pe 11 septembrie 1973, odată cu asasinarea preşedintelui socialist Salvador Allende care şi-a ţinut atunci ultimul discurs, avea loc lovitura de stat a generalului Augusto Pinochet. Regimul celui inclus în galeria dictatorilor a fost suportat de chilieni pâna în 1991.
Ideal este să vizitezi acest oraş în perioada noiembrie–martie, chiar dacă are un climat blând cu veri relativ calde şi secetoase, cu temperaturi atingând 30°C şi cu ierni (iunie - august) mai umede, cu temperaturi maxime de 12°C şi minime de câteva grade peste zero. Aici are loc şi aşa-numita inversie termică (fenomen meteorologic prin care un strat stabil de aer cald menţine stratul de aer rece aproape de pământ) care determină niveluri înalte de smog şi poluare a aerului. Ploiele sunt aproape inexistente, dar din păcate, în Santiago de Chile şi în întreaga ţară există...cutremure. Şi de mare intensitate (cel din 1985 a distrus clădiri istorice din centrul oraşului), ultimele, extrem de puternice, fiind înregistrate în ultimii ani. Constructorii, inginerii şi arhitecţii clădirilor ridicate sau consolidate în ultimii zeci de ani în oraşul unde există deja (şi se construiesc) şi “zgârâie-nori”, au trecut practic toate examenele profesionalismului şi ingeniozităţii în ceea ce priveşte rezistenţa la cutremur. Chiar pe 12 februarie, anul acesta a avut loc în Chile (s-a simţit serios în Capitală, dar cel mai serios a fost afectat oraşul Conception, al doilea ca număr de locuitori) un cutremur de 7 grade pe scara Richter. Ceva “normal” faţă de cel din 27 februarie 2010 cu intensitatea 8,8 (fusese precedat şi anunţat la începutul lui ianuarie de un altul cu magnitudinea 7,2), unul dintre cele mai puternice cutremure din ultimii 50 de ani. Cutremurul a fost urmat de peste 70 de mişcări seismice de intensitate mai redusă, iar alerta de tsunami a vizat zile în şir Chile, Peru, Columbia, Panama, Costa Rica, Antarctica şi Ecuador. Râul Mapocho, ce traversează oraşul este contaminat şi acum de deversările industriale provenite de la minele de cupru din amonte (în Anzi, la est de Santiago), deşi Guvernul a adoptat o lege care obligă industria şi guvernele locale să proceseze toată apa reziduală. Poluarea fonică ridicată sau aglomerarea urbană specifică unui oraş cât o ţară îi pe surprind poate doar turiştii sau pe vizitatorii ocazionali. Chilienii sunt oameni zâmbitori, relaxaţi şi mai cu seamă conştienţi de statutul pe care ţara lor îl are în zonă. Datorită puternicei creşteri economice şi a stabilităţii economiei chiliene, Santiago este împreună cu Buenos Aires şi São Paulo, unul dintre cele mai mari centre financiare din America de Sud, companii multinaţionale şi instituţii internaţionale precum ECLAC (Economic Commission for Latin America and the Caribbean) având cartierul general aici.
“Ajuns în cea mai sudică dintre capitalele Americii, m-am confruntat cu imaginea din lecturi şi cea pe care am vazut-o” – mi-a mărturisit profesorul Silviu Neguţ, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, iniţiator şi membru al acestei expediţii. “Este evident o metropolă, o spune chiar şi faptul că oraşul şi aglomeraţia sa deţin aproape jumătate din populaţia unei ţări, dar şi priveliştea de pe colinele care domină marele oraş: practic nu vezi limite, ci doar cartiere, construcţii, căi de transport, clădiri, unele incredibil de înalte pentru o ţară atât de seismică. Să nu uităm că în februarie 2010, aici a avut loc un cutremur de aproape 7 grade pe scara Richter: nici una dintre clădirile de tip zgârâie-nori n-a suferit nici cea mai mică afectare, ci doar clădirile vechi, din păcate unele cu adevărat monumente istorice şi de artă. Santiago a demonstrat în timp că poate fi o metropolă adevărată. Oraşul vechi păstrează o serie de clădiri impozante, între care casa lui Pedro de Valdivia, care multă vreme i-a găzduit pe guvernatorii acestei provincii, catedrala San Francisco, ale cărei temelii le-a pus chiar fondatorul oraşului în 1553, nu mult după aceea, în 1572, construindu-se această catedrală de o sobrietate şi un farmec aparte. Fără acest oraş nu ar fi fost posibilă valorificarea acestei regiuni din vestul Americii de Sud, desfăşurată pe nu mai puţin de 4.600 km de la nord la sud. Chile înseamnă în primul rând bogaţii de subsol şi mai ales cupru. De foarte multă vreme este cel mai mare producător mondial, şi acest lucru se vede inclusiv în produsele de artizanat, ceea ce este firesc, având în vedere că este unul dintre cele mai utilizate metale din lume, încă din Antichitate. Primul obiect pe care l-am cumpărat drept amintire este o linguriţă, evident de cupru, pe care o adaug colecţiei mele însemnat,e zic eu. Aş adăuga faptul că de foarte multă vreme Chile este cel mai mare producător mondial în exploatarea minereurilor de cupru şi ocupă locurile 2-3 în ceea ce priveşte cuprul rafinat. Şi mai interesant este faptul că acest minereu atât de necesar şi în zilele noastre este exploatat la altitudini foarte mari, în una dintre cele mai aride regiuni din lume: Deşertul Atacama. Aici se află cea mai înaltă exploatare de minereu de cupru din lume - Chuquicamata, aflată la nu mai puţin 2.900 de metri”.
Citește pe Antena3.ro
