Vacanța perfectă, în mijlocul naturii: minunile din Munţii Măcinului

Departe de aglomerație, o vacanță sau o excursie în Munţii Măcinului, din nordul Dobrogei, poate fi alegerea ideală pentru cei care vor să se relaxeze în siguranță, în această perioadă. Rangerii care pot ghida grupurile de turiști pe traseele din cei mai vechi munţi ai României sunt la Centrul de Vizitare al Parcului Naţional Munţii Măcinului, înființat de Administrația Parcului. Această parte foarte puțin cunoscută a țării oferă foarte multe posibilități de a descoperi minunile naturii, dar și tezaurul cultural al comunităților de români, aromâni, meglenoromâni, ucraineni, ruși lipoveni, turci, tătari, greci și chiar italieni din această zonă cu tradiție multiculturală seculară. Iar cetățile care veghează vechea graniță maritimă sunt printre cele mai frumoase din Europa.

Dacă Delta Dunării este unică prin biodiversitate, fiind Rezervație a Biosferei, partea continentală a județului Tulcea oferă și priveliștile unice ale celor mai vechi munți din Europa – Munții Hercinici – care astăzi au devenit mai scunzi decât “frații” lor mai tineri – Carpații și Balcanii -, după ce au fost roși de vreme. Frumusețea Parcului Național Munții Măcinului îi dezvăluie vizitatorului specii dintre cele mai rare de plante și păsări. Zona continentală este unică și prin diversitatea gastronomiei, dar și prin vinurile dobrogene, de la crame precum Alcovin Măcin, Sarica Niculițel sau Babadag. Traseele turistice din Munţii Măcinului își așteaptă turiștii cu foarte multe vestigii istorice, formaţiuni carstice aflate încă în cercetare şi drumeții montane. Vizitatorii se pot caza la pensiunile din localităţile Greci, Luncaviţa sau Nifon, unde sunt structuri de cazare de mici dimensiuni, perfecte pentru grupuri restrânse, cu trei până la cinci camere. Cele mai mari pensiuni și cabane au până la zece camere duble. Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului le oferă turiștilor informaţii şi ghidaj pentru 17 trasee marcate, unul fiind pentru cicloturism, unul ecvestru şi restul trasee tematice, printre care se numără cele de la Niculiţel, Valea Jijilei sau Greci, cel din urmă fiind denumit „Poveştile Măcinului”. Traseul de cicloturism este împărțit în zece porțiuni, fiind foarte lung și diversificat. „Traseul tematic de la Greci se adresează tuturor categoriilor de turişti, având dificultate medie. Punctul de plecare este în localitatea Greci, se intră în parc, pe Valea Racova, se urcă pe Dealul cu Drum, spre vârful Cartalu, pe care îl ocoleşte prin dreapta, coboară pe un promontoriu în Valea Ditcova, descriind o potcoavă cu ieşire în pajiştea stepică de la poalele munţilor şi se continuă pe limita parcului până în apropierea locului de intrare”, explică rangerii Parcului Naţional Munţii Măcinului. Celelalte trasee sunt Troesmis, Cocoş, Dealul Consul-Floreşti, Culmea Pricopanului, Vârful Crapcea, Ţuţuianu, Dealul cu Drum, Cozluc şi Valea Vinului, toate marcate şi verificate de rangerii parcului.

Protejarea ecosistemului este regulă

Turismul se face controlat, pentru a nu afecta ecosistemul, într-o zonă cu un vast tezaur natural, geologic, botanic, zoologic, dar şi arheologic şi carstic. „Potenţialul natural de care dispune în prezent face Parcul Naţional Munţii Măcinului accesibil unei game largi de turişti interesaţi de drumeţii în natură, peisaje, flora, faună caracteristice parcului, studii şi documentare. Pe diferitele etaje de vegetaţie, între 7 şi 467 m - Vf. Ţuţuiatu, întâlnim peisaje unice de stepă, la baza versanţilor, urmate de păduri cu gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos, ajungându-se la tufişuri pe culmi şi stâncării, apoi pajişti de stepă cu aspect de gol alpin. Pe teritoriul parcului există una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţara noastră, Rezervaţia Naturală Valea Fagilor, care se remarcă prin prezenţa unică a fagului tauric, ce prezintă caracteristice intermediare între fagul autohton şi fagul oriental. De asemenea, flora de subarboret este unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea”, explică Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului. Parcul beneficiază şi de cel mai bine dotat centru de vizitare şi informare turistică, unde vizitatorii pot afla amănunte despre întreaga regiune şi despre traseele pe care le pot parcurge în rezervaţie.

Cele mai frumoase trasee montane ale Măcinului

Unul dintre cele mai frumoase trasee montane din această zonă este Cozluk, marcat cu punct roşu, cu o lungime de 16 kilometri. Porneşte din localitatea Greci, unde se află şi Centrul de Vizitare al Parcului Naţional, mergând spre Păşunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Strâmb - Baia de Aramă - Pietrele Lacului - Vf. Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei, cu întoarcere la Greci.

Traseu pentru pasionații de Biologie

„Traseul Cozluk este o traversare a mai multor ere geologice, purtând turistul avizat printr-o gamă largă de roci care aparţin celor două mari formaţiuni geologice din Munţii Măcin. Acest traseu de pe vârfurile pe care le parcurge oferă panorame asupra văilor şi vârfurilor învecinate, cu peisaje de pădure din care se ivesc stâncării. Peisaje deosebite sunt generate de alternanţa masivelor de pădure cu poienile stepizate de pe vărfuri, de văile adânci cu pereţi stâncoşi pe care se dezvoltă ferigi, de diferitele tipuri de pădure şi stadii de dezvoltare favorizate de expoziţia versanţilor. Cele mai importante specii de plante pe care le putem găsi pe acest traseu sunt Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus), Brânduşa (Crocus reticulatus) sau Codiţa şoricelului (Achillea leptophilla). Dintre insecte, se poate întâlni Greierul borţos (Bradiporus dasiphus), iar dintre păsările protejate la nivel internaţional, avem aici Acvilă ţipătoare mare (Aquila clanga), Turturica (Streptopelia turtur), Şoimul dunărean (Falco cherrug) sau Ciuful de pădure (Asio otus)”, mai spune directorul Parcului. Una dintre cele mai dezvoltate localităţi din această zonă este Luncaviţa, situată la frontiera cu Ucraina. Zona a fost descoperită și de motocicliști, care organizează aici una dintre cele mai importante întâlniri anuale în aer liber. Chiar dacă nu va mai fi posibilă organizarea unui mare festival de muzică rock, până la eliminarea restricțiilor, cei care iubesc deja Luncavița o vor vizita și în acest an, în grupuri restrânse.

Obiceiurile comunităților multiculturale

În Dobrogea de Nord au reînviat și tradiţiile milenare, iar vizitatorii zonei se pot bucura de cultura populară autentică. Oameni cu adevărat curajoşi au reuşit să readucă la viaţă obiceiuri care altfel s-ar fi pierdut, în mai multe zone din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Caloianul, portul popular autentic şi dansurile tradiţionale din nordul Dobrogei au mari şanse să devină atracţii pentru vizitatorii români şi străini, ca şi bucătăria tradiţională a tuturor comunităţilor etnice. Grupurile de tineri din localităţi precum Cerna, Luncaviţa, Greci, Izvoarele, Măcin, Jijila sau alte comune din zona Munţii Măcinului au studiat obiceiurile comunităţilor din care provin şi le-au readus la lumină. Costumele tradiţionale şi dansurile meglenoromânilor de la Cerna au devenit deja simbolice pentru evenimentele care promovează turismul în Dobrogea. La fel şi coroniţele de flori cu panglici colorate ale comunităţilor ucrainenilor şi dansurile lor tradiţionale.

Ne bucurăm că anul acesta am avut deja mulți turiști care au aflat de minunățiile pe care le  pot vizita în  Munţii Măcinului, iar peisajele au fost magnifice, după ploile abundente din stepă.

Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului