Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănia, dar şi alte ţări central sau vest-europene au parte anul acesta de una dintre cele mai călduroase veri ale ultimelor decenii. Mai mult decăt atăt, climatologii susţin că, departe de a fi un fenomen izolat, canicula va recidiva şi in anii viitori, persistenţa ei fiind dovada valabilităţii teoriilor privind degradarea stratului de ozon care protejează Terra, cu consecinţe directe şi din ce in ce mai vizibile asupra climei globale. Importanţa acestor predicţii pare a deveni prioritară pentru guvernele ţărilor din Europa şi de pe toate celelalte continente, efectele incălzirii planetei putănd genera consecinţe de dimensiuni catastrofale intre Polul Nord şi Polul Sud, afectănd ambele emisfere situate de o parte şi de cealaltă a Ecuatorului.
Proces lent, măsuri rapide
Dacă procesul despre care am scris mai sus este unul lent (este adevărat, cu evidente tendinţe de accelerare in ultimele decenii), măsurile pe care trebuie să le luăm pentru protejarea atmosferei şi pentru diminuarea efectelor imediate trebuie să fie rapide şi eficiente. Dacă astăzi canicula şi seceta afectează porţiuni mai mult sau mai puţin extinse, pe termen mediu sau lung ele pot pune probleme majore in sectoare vitale cum sunt alimentaţia, calitatea aerului respirat sau modificarea dramatică a florei şi faunei continentale. Dacă acţiunile la nivel statal şi guvernamental ţin de strategii economice şi politice coordonate regional sau global, fiecare dintre noi, individual ori in grupuri ce merg de la familie pănă la comunităţi locale, avem datoria şi obligaţia să ne reponsabilizăm şi, cu mijloace proprii, să devenim primii apărători ai vieţii pe Pămănt.
Apa, o resursă esenţială
De cănd am avansat in epoca tehnologizării şi industrializării intensive vorbim de resurse de toate tipurile, de la energie şi materii prime la cele de natură umană şi psihologică. Iată insă că astăzi am ajuns să conştientizăm faptul că resursa esenţială pentru desfăşurarea vieţii este şi va fi apa, un element ce părea inepuizabil pe... planeta albastră. Folosirea calculată sau chiar raţionalizată a fiecărui strop de apă in agricultură, industrie, construcţii sau orice alte activităţi importante şi, nu in ultimul rănd, in consumul domestic sau casnic a devenit semnificativă pentru comportamentul nostru social. Agricultura şi zootehnia sunt domeniile cele mai "fierbinţi" in care diminuarea semnificativă sau absenţa resurselor de apă atrage după sine efecte economice şi ecologice catastrofale. Micii producători trebuie să se asocieze pentru a primi şi folosi in mod eficient resurse financiare, indiferent de provenienţa lor (ajutoruri guvernamentale, inprumuturi bancare, fonduri europene sau extra-bugetare). Gospodăriile particulare vor trebui să-şi adapteze producţiile şi chiar stilul de viaţă condiţiilor climaterice modificate sau in curs de modificare. Imbunătăţirile funciare, intreţinerea şi exploatarea lor judicioasă pot fi realizate numai in baza unor planuri bine structurate, cu suport financiar constant
Căldură şi poluare
Orăşenii şi locuitorii satelor nu se pot feri de presiunea unei călduri sufocante decăt pe perioade scurte de timp, in concedii sau vacanţe, atunci cănd respiră aerul pur şi rarefiat al inălţimilor montane. Dezvoltarea socio-industrială contemporană ne obligă să ne cheltuim cea mai mare parte a vieţii in activităţi utile din sfera producţiei sau serviciilor, in atmosfera poluată a planetei şi sub puterea unui destin cosmic incă inaccesibil şi imprevizibil. Dacă acceptăm vinovăţia colectivă legată de degradarea condiţiilor de mediu va trebui să trecem urgent la măsuri protective radicale, chiar dacă unele dintre ele vor avea drept consecinţă renunţarea la unele din cerinţele de confort la care mulţi dintre noi ne credem indreptăţiţi. Aerul condiţionat, utilizarea diverselor tipuri de spray-uri, motoarele poluante sau activităţile cu emisii nocive vor trebui să dispară.
Citește pe Antena3.ro
