Demersul nostru jurnalistic de a analiza oportunitatea si eficienta montarii repartitoarelor de costuri la energia termica a provocat reactii vehemente
Iluzia unei economii la factura de plata, suspiciunea ca noi suntem manevrati de interese obscure sau pur si simplu lipsa elementara de informatii i-a facut pe unii dintre cititorii nostri sa treaca dincolo de limitele unei dezbateri civilizate. Acestora, dar mai cu seama acelora dezorientati sau nedumeriti le dedicam articolul de azi, aflat sub semnatura unui specialist a carui competenta este dincolo de orice dubiu
CAND NU AVEAM REPARTITOARE
In absenta unei echipari adecvate, in Romania, repartizarea costurilor la incalzire se facea in functie de suprafata utila a apartamentului, cu acordarea unei compensari adecvate factorilor de expunere. Pentru toate apartamentele dintr-un bloc, presupunand un confort termic similar (20sC), costurile incalzirii pe metru patrat erau aceleasi, indiferent de calitatea izolatiei termice, pozitia apartamentului, marimea suprafetei radiante a corpurilor de incalzire. Desi avantajoasa din punct de vedere al echitatii, aceasta metoda de calcul nu stimula un comportament energetic corect si nici economisirea energiei termice. De altfel, conceptele de "comportament energetic" sau "nivel de confort termic" nu prea interesau pe nimeni si, din nefericire, nu au nici azi prea mare noima. Nu avem educatia cetateanului in spiritul unui consum echilibrat si constant, dar nici interesul guvernantilor de a asigura un nivel de confort termic decent, la costuri suportabile.IN TARILE DIN VESTUL EUROPEI
Indicii de consum se determina in tarile vest-europene prin masuratori extrem de minutioase si sunt utilizati in mod direct la repartizarea costurilor. Concret, pe langa masurarea consumului de energie termica a intregului condominiu se cuantifica si emisia de caldura a fiecarui radiator instalat in cladire prin montarea asa-numitului "repartitor de costuri". Repartitorul nu masoara continutul de caldura al agentului termic (asa cum fac contoarele de bloc sau de scara) ci furnizeaza valori proportionale cu nivelul energiei emise, in functie de dimensiunea, forma, materialul si conditiile concrete de montaj ale radiatorului. Analiza acestor valori este o activitate laborioasa, corelarea lor cu volumul consumului, precum si (in unele tari) compensarea cu factorii de expunere corespunzatori ducand la o repartitie echitabila a costurilor pentru fiecare utilizator de energie termica. Factura emisa de catre furnizor reflecta impecabil principiul "costuri egale pentru un metru patrat incalzit, la comportament energetic egal". Totusi, in practica, si in Occident metodele de repartizare a costurilor bazate pe masuratori se utilizeaza numai in combinatie cu metoda de repartizare dupa suprafata.
ERORILE REPARTITOARELOR Repartitoarele de costuri, chiar daca nu masoara in unitati de masura fizice (cum o fac contoarele) sunt, totusi, mijloace de inregistrare destul de complexe si sensibile. Ele au erori maxime tolerate in uz de ±16%. Erorile sunt generate de mai multi factori: |
CORECTITUDINEA FACTURII Corectitudinea repartizarii costurilor pentru consumul de energie termica depinde cel putin de trei factori extrem de subiectivi: Actiunea acestor factori este agravata de faptul ca un calcul corect s-ar putea face numai daca toate radiatoarele din cladire (inclusiv cele montate in spatiile comune) ar fi echipate cu repartitoare. In situatia actuala cantitatea de agent termic suplimentara indicata pe factura este platita, indiferent de valoarea ei, de toti locatarii. |
Biroul Roman de Metrologie Legala
Citește pe Antena3.ro