Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pănă acum am vorbit numai despre protecţia relativ "clasică" şi imediată a unei locuinţe (uşi, ferestre, jaluzele etc.), dar să nu uităm că, de fapt, proprietatea incepe de la poartă şi cuprinde absolut tot ce se găseşte construit in curte (garaj, magazii, chioşcuri, piscine, alte anexe).
Pănă acum am vorbit numai despre protecţia relativ "clasică" şi imediată a unei locuinţe (uşi, ferestre, jaluzele etc.), dar să nu uităm că, de fapt, proprietatea incepe de la poartă şi cuprinde absolut tot ce se găseşte construit in curte (garaj, magazii, chioşcuri, piscine, alte anexe). Curtea sau proprietatea este (aproape peste tot in lume...) delimitată de un gard in care se incastrează de obicei una sau mai multe porţi (in funcţie de numărul căilor de acces pe proprietate). Inainte de construirea propriu-zisă a gardului trebuie ţinut seama de amplasamentul vegetaţiei din curte, care nu are voie să ingreuneze semnificativ vizibilitatea din casă către poartă şi către cea mai mare parte a imprejmuirii perimetrale. Evident, in cazul in care avem montate dispozitive de supraveghere vizuală (camere de luat vederi etc.), nici acestea nu vor putea fi obturate. Pentru proprietarii (destul de numeroşi pe la noi) care aleg soluţia unui gard cu inălţime ce impiedică trecerea privirii din exterior spre interior şi invers, monitorizarea ideală este pe coama zidului.
De ţi-ar spune poarta ta
Poarta trebuie să fie prevăzută cu o incuietoare solidă şi un dispozitiv de semnalizare acustic sau cu interfon (eventual videointerfon). Pentru accesul pietonal pot fi folosite porţi batante, care se inchid automat după trecere. Pentru accesul cu maşina se poate monta o poartă culisantă cu telecomandă, mult mai comod de utilizat decăt cea clasică. Accesul in garaj se poate face, de asemenea, printr-o uşă de tip rabatabil, acţionată cu telecomandă, a cărei blocare este automată, evităndu-se astfel riscul de a uita garajul descuiat. Evitaţi să lăsaţi in curte, peste noapte, diferite obiecte sau unelte, pentru a nu ispiti vizitatorii nepoftiţi, dar mai ales pentru ca aceştia să nu le poată folosi chiar impotriva proprietarilor la forţarea uşilor, ferestrelor, lacătelor etc.
Avertizări sonore şi luminoase
Plecănd de la poartă şi gard, apropiindu-ne de locuinţă, in afara dispozitivelor de supraveghere perimetrală menţionate anterior, se pot folosi reflectoare automate cu detectoare de mişcare, care se aprind la trecerea cuiva prin zona lor de detecţie. Ajunşi in zona casei trebuie avute in vedere uşile de pe terasă, de la balcoane, ferestrele de subsol şi cele de la pod sau mansardă. Acestea se pot asigura cu sisteme mecanice, cum ar fi zăvoare de oţel cu gheară şi cremoane cu yale. Suplimentar pentru uşi şi ferestre se pot monta contacte electromagnetice, care să sesizeze deschiderea acestora, iar pentru geamuri se pot pune avertizoare tip "geam spart". Aceşti senzori şi detectori pot fi montaţi atăt separat, căt şi inglobaţi in ceea ce se numeşte un sistem centralizat de alarmă.
Acest sistem se compune din elemente şi dispozitive de detecţie mişcare, vibraţii, "geam spart" (contacte, senzori, avertizoare), o unitate centrală de prelucrare a datelor şi dispozitive de alarmă sonică şi optică (hupe, sonerii, reflectoare). Sistemul de alarmă centralizat se va monta in camera tehnică (aceeaşi in care, vă amintiţi dintr-un material anterior, se monta centrala de iluminat) şi va folosi pe căt posibil traseele pe care au fost montate cablurile electrice. Tot ce am discutat pănă acum se referă insă la protecţia impotriva efracţiei. De fapt, furtul propriu-zis incepe abia după pătrunderea in locuinţă, in acest scop fiind indicată existenţa unui seif, a unei casete de valori incastrată in perete. Important, atăt impotriva hoţilor, căt şi pentru protecţia propriilor copii, este dulapul de arme, care trebuie situat intr-o zonă greu accesibilă a casei şi asigurat conform reglementărilor in vigoare, cu balamale pe dinăuntru şi incuietori sigure.
Soluţia gardurilor vii
Mai puţin utilizată de proprietarii romăni (din motive ce ţin de tradiţie şi de un anume tip de mentaliate), soluţia imprejmuirii cu garduri vii de inălţime mică sau medie este bine asimilată pe alte meridiane. O astfel de soluţie nu poate fi insă adoptată decăt in zonele rezidenţiale, unde se presupune că avem de-a face cu un sistem de securitate maximă, generalizat, şi cu vecini situaţi pe aceeaşi treaptă socială, de obicei mai inaltă. Există şi formule combinate, cu imprejmuirea mai multor proprietăţi prin construcţii asiguratorii (ziduri sau garduri electrice, spre exemplu) şi delimitarea fiecărei parcele cu gard viu.
De asemenea, gardul viu poate fi foarte bine cuplat cu sisteme de alertare extrem de eficiente, avănd posibilitatea de a semnaliza sonor sau luminos orice incălcare nedorită a perimetrului. Singurul inconvenient major este acela că intimitatea familiei trebuie să rămănă cantoantă numai in interiorul casei, la organizarea unui barbeque amical, in aer liber, vecinii fiind invitaţi in mod obligatoriu
