Spaţiile verzi din marile oraşe

S-a vorbit mult in ultima perioadă despre spaţiile verzi. Nu numai despre cele bucureştene, presărate de scandaluri, dar şi despre ale altor oraşe din lume.

Echilibru natural şi o gură de aer curat

S-a vorbit mult in ultima perioadă despre spaţiile verzi. Nu numai despre cele bucureştene, presărate de scandaluri, dar şi despre ale altor oraşe din lume. Zonele verzi sunt din ce in ce mai mici, mai puţine şi, dacă vreţi, mai inefieciente, pentru că populaţia oraşelor se află in continuă creştere. După părerea unora este normal ca spaţiile de afaceri să inavadeze parcurile sau rezervaţiile. După alţii parcurile ar trebui să rămănă aşa cum sunt, să fie ingrijite şi, mai bine, extinse. E greu să păstrezi echilibrul şi legalitatea unor acţiuni cănd sunt atătea interese in joc. Problema este că la noi se va ajunge rapid la betoane şi centre de afaceri, dar vom avea cu toţii o sănătate dezastruoasă, pentru că nu vom mai avea unde respira nici măcar o gură de aer curat. Ca să inţelegem cu toţii mai bine cum stau lucrurile, vom analiza aspectele importante in răndurile ce urmează.

Microclimatul urban

Cred că aţi observat şi dumneavoastră că oraşul aproape că ne sufocă. Şi acest lucru este evident in zilele toride de vară in care in oraş este chiar mai cald cu căteva grade (specialiştii spun că maximum 10 grade C) decăt in afara lui, uscăciunea atmosferică ne provoacă dificultăţi de respiraţie, uneori pănă acolo incăt avem nevoie de un umidificator de aer şi parcă natura este incremenită. Acest ultim lucru se datorează faptului că s-au diminuat curenţii naturali de aer. Zonele intens construite impiedică văntul să circule şi deci temperatura se menţine ridicată, iar atmosfera uscată. De ce creşte temperatura e clar - din cauza poluării care ia diverse forme, din cauza căldurii inmagazinate de clădiri şi din cauza dezechilibrului intre zonele construite şi cele cu verdeaţă. Noxele din atmosferă (fum, gaze, particule etc.)Â ne afectează sănătatea in mod grav şi planează in preajma oraşelor vreme indelungată. Ploaia poate purifica atmosfera, dar in egală măsură poate aduce pe sol diverse particule poluante care ajung in final pănă la apa freatică. In oraşele industriale (construite in jurul unor uzine) localizate in depresiuni, plafonul poluant este persistent şi se află la joasă inălţime, motiv pentru care aerul devine irespirabil. Ar trebui să vedem că e vorba de un echilibru fin al factorilor de mediu, iar noi putem să intervenim şi pozitiv, nu numai distructiv, ca pănă acum. Şi nu mă refer la directive europene, legi şi alte lucruri de acest gen. Mă refer la responsabilitatea fiecăruia. Dacă vrem să fim sănătoşi, iar copiii noştri să poată convieţui cu natura, nu să se afle in veşnic război cu ea - trebuie să facem ceva. Acum.

La ce sunt bune parcurile?

Parcurile nu au doar un rol estetic sau de relaxare. Ele există pentru a genera un echilibru al factorilor de mediu: cresc umiditatea aerului, ionizează şi purifică atmosfera, ne protejează de vănturi puternice, dar creează curenţii necesari oraşului, atenuează poluarea fonică. Vegetaţia cosumă dioxid de carbon şi menţine astfel echilibrul oxigenului de care avem atăta nevoie. In zonele verzi se petrece o ameliorare a solului şi creşte diversitatea biologică.

Dacă veţi fi curioşi să aflaţi cum au fost concepute unele oraşe sau cum s-au dezvoltat, o să vedeţi că "in planuri" au existat multe zone verzi. In unele oraşe s-au păstrat ca atare, in altele au fost strămutate, micşorate sau extinse. Efectele asupra echilibrului mediului, dar şi asupra sănătăţii noastre, sunt evidente. In general, in zonele centrale ale oraşelor, spaţiile verzi sunt puţine ca număr şi de dimensiuni mici. Situaţia se schimbă pe măsură ce ne deplasăm către periferia aglomerărilor urbane, multe fiind inconjurate de adevărate perdele de vegetaţie. Din păcate, in ultimii ani tocmai acestea au devenit ţinta constructorilor de cartiere rezidenţiale şi nu numai