Water Cube, noua piscină

Water Cube este la ora actuală clădirea construită în maniera cea mai neconvenţională de pe mapamond, folosind cele mai noi tehnologii, arătînd lumii întregi noua viziune a Chinei asupra arhitecturii.

Water Cube este la ora actuală clădirea construită în maniera cea mai neconvenţională de pe mapamond, folosind cele mai noi tehnologii, arătînd lumii întregi noua viziune a Chinei asupra arhitecturii

Centrul Naţional Acvatic din Beijing, mai bine cunoscut sub numele de Cubul de Apă (Water Cube), a fost construit special pentru Olimpiada de Vară din China 2008, aflată în plină desfăşurare. Iniţial s-a plănuit ca aici să se desfăşoare toate probele de nataţie (viteză, sărituri, înot sincron şi polo), numai că, ulterior, meciurile de polo au fost mutate în altă locaţie, la Ying Tung Natatorium.

Caracteristicile clădirii

În iulie 2003 firma australiană de arhitectură PTW împreună cu firma de ingineri de structuri Ove Arup cîştiga licitaţia pentru construirea Centrului Naţional Olimpic de Nataţie din Beijing. Proiectul, revizuit în 2006 şi defi­nitivat în ianuarie 2008, a fost realizat în colaborare cu Corporaţia de Stat a Inginerilor Constructori din China. Acest Cub de Apă se întinde pe aproxi­mativ 70.000 de metri pătraţi şi s-a estimat că va costa în jur de 140 de mi­lioane de dolari, dar costurile exacte se pare că au depăşit 200 de milioane. Clădirea este situată vizavi de Stadionul Olimpic, supranumit Birds Nest, Cuibul de Păsări. Centrul de nataţie, de formă pătrată, cu laturile egale de 176 metri, are o înălţime de 31 metri. Partea interesantă o constituie structura edificiului.

Structură

Aceasta este formată din celule sub formă de baloane de săpun, de forme poliedrice, care se îmbină între ele pentru a ocupa complet un spaţiu cubic. Această metodă a fost inventată de doi savanţi din Dublin şi se cheamă structura Weaire Phelan.  

Pentru realizarea structurii se realizează o secţiune într-o spumă de baloane de săpun, rezultanta fiind structura metalică ce va fi învelită ulterior. Rezultă ceva asemănător unei structuri organice. Pereţii şi tavanul clădirii numără peste 4.000 de baloane, dintre care cele mai mari au 9 metri în diametru. Pentru realizarea acestora s-au folosit peste 22.000 de segmente de oţel inoxi­dabil, care se îmbină în peste 12.000 de noduri.  

O dată realizate cadrele, ele s-au învelit cu un material plastic numit teflon sau mai bine cunoscut sub iniţialele ETFE. Acest material "îmbracă" structura din oţel, este transparent şi este deformabil, adică structura realizată poate fi umflată cu aer. Pereţii au 2 forme: la exterior seamănă cu nişte picături de apă, umflate, în timp ce în interior peretele are o structură plată, de forma celulelor organice. Grosimea maximă a ETFE folosit este de 0,2 mm şi s-au folosit aproximativ 100.000 de metri pătraţi de material. Water Cube a devenit astfel cea mai mare clădire din lume acoperită cu ETFE

Alte mari avantaje  

Transparenţa ETFE este similară cu cea a sticlei, ceea ce aduce mari avan­taje în privinţa iluminatului. Toto­dată, pierderile termice sînt mult di­minuate. În plus, transparenţa deo­sebită creează o multitudine de jocuri de culori atît în timpul zilei, cît mai ales în timpul nopţii, cînd un iluminat propice creează splendide irizaţii.  

Rezistenţa acestor pereţi a fost garantată pe minimum 10 ani fără nici un fel de reparaţii, durată pe care a fost semat şi contractul cu compania care pompează aer în pereţi. Bazinele de înot au un sistem sofisticat de reciclare a apei, care permite, după o "curăţire" prealabilă a acesteia, reutilizarea ei. Este bine ştiut că zona Beijingului nu este deosebit de bogată în ploi, aşa că acest sistem aduce importante economii. Cu toate acestea, clădirea este de asemenea prevăzută şi cu un sistem deosebit de ingenios de captare şi utilizare a apei de ploaie.

Bazin de recorduri

De la bun început bazinul principal a fost conceput mai adînc cu 1 metru decît celelalte bazine olimpice. Acest lucru face ca turbulenţa apei în timpul concursului propriu-zis să fie mai mică, ceea ce măreşte probabilitatea obţinerii de noi recorduri. Acest lucru şi-a dovedit valabilitatea chiar în aceste zile, cînd au  fost doborîte mai toate recordurile existente, permiţîndu-i înotătorului american Michael Phelps să devină cel mai mare înotător al tuturor timpurilor.

Water Cube, deşi construi­tă ca principal centru al sporturilor acvati­ce, este o clă­dire multi­func­ţională. Prevăzută cu un număr de 6.000 de lo­curi, această clădire poate fi extinsă cu 11.000 de lo­curi, cum este cazul şi în momentul de faţă, atingînd cifra record de 17.000 de locuri. Poate fi uşor transformată în patinoar, sală de sport, cinema sau sală de spectaco­le. De fapt, de la bun început a fost conce­pută să se ar­monizeze perfect cu principalul stadion olimpic din ve­cinătate, Birds Nest, proiectat de firma elve­ţiană Herzog Meuron în colaborare cu  Grupul pentru Cercetare în Arhitectură Chinez. Se pare că s-a dorit ca aceste 2 edificii să ilustreze conceptul de Ying şi Yang, atît de drag chinezilor.

Noua structură, bazată pe folosirea ETFE şi schelete de oţel, conferă întregului ansamblu o rezistenţă deosebită la seisme, fiind binecu­noscut că regiunea Beijingului nu duce lipsă de astfel de fenomene.

Noua structură, bazată pe folosirea ETFE şi schelete de oţel, conferă întregului ansamblu o rezistenţă deosebită la seisme, fiind binecu­noscut că regiunea Beijingului nu duce lipsă de astfel de fenomene.

Forma edificiului se încadrează perfect în concepţia arhitecturală a chinezilor. Apa asociată cu pătratul, două elemente tematice în cultura şi mitologia chineză, transformă clădirea într-un edificiu sportiv şi cultural.