Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta a explicat, în cadrul podcastului Anti-mit de la DC News, că religia are o terminologie variată, incluzând „religiile universale” și „religiile axiale”. Tototdată, există religii indigene și arhaice, multe dispărute. Un exemplu este religia dacilor, despre care nu există informații certe, doar ipoteze bazate pe texte puține și descoperiri arheologice.
„Dacă vorbim de mituri, și ne referim la religie, un mit ar fi că toate religiile sunt la fel”, a spus Val Vâlcu.
„În primul rând, nu poți să spui „toate religiile”. Există diferențe semnificative între religii. Aici e o terminologie destul de variată și nu foarte omogenă; se folosește, de exemplu, termenul de „religii universale" – religiile care au o acoperire foarte mare: creștinismul, iudaismul, islamismul, hinduismul.
E o etichetă. O altă denumire ar fi „religiile axiale" fiindcă ele au apărut pe o axă de timp, cam de 700 de ani, și e o formă de a le interpreta. Și celelalte, care sunt religiile indigene, deci religiile diferitor populații, din diferite colțuri ale lumii; religiile arhaice care au dispărut, nu mai avem urme. De exemplu, dacii, habar nu avem ce religie aveau. Adică avem niște bănuieli, niște deducții, bazându-ne pe puținele texte care s-au păstrat despre ei și pe urmele arheologice, dar e foarte complicat să spui celebra poveste – apropo de anti-mit – că ei sacrificau tinerii bărbați frumoși, aruncându-i în sulițe.
Poți să speculezi, dar nu ai elemente certe, deci e mai degrabă un mit”, a spus prof. Mihai Coman.
De ce Zalmoxe nu se află în Panteonul roman
Prof. Mihai Coman a explicat că Zalmoxe nu a fost inclus în Panteonul roman deoarece, probabil, romanii nu au considerat zeitățile dacice suficient de importante. Grecii, însă, l-au asociat pe Zalmoxe cu Pitagora datorită unor elemente mistice.
„De ce nu a fost inclus Zalmoxe în Panteonul roman? Înhățau diverse religii...”, a spus Val Vâlcu.
Citește pe Antena3.ro
„Mai degrabă grecii au fost sensibili la unele asemănări și l-au plasat ca discipol al lui Pitagora pentru că erau niște elemente mistice pe care Pitagora nu le avea din orfism”, a spus prof. Mihai Coman.
„Adică romanii nu au luat zeități dacice pentru că nu prea existau sau pentru că nu le-au considerat importante? Că luau zei de la popoarele cucerite”, a spus Val Vâlcu.
„Exact. Mitra și partea asta a religiei au influențat masiv religiile iudaice. Probabil că nu a fost nimic, sau cealaltă teorie, a lui Mircea Eliade, că erau atât de asemănătoare încât nu au simțit nevoia să preia. Deci, teoria lui e că ambele populații - adoratoare ale lupului și considerându-se că se trag din lup, din animalul totemic - ar fi avut o structură culturală asemănătoare, dar e o speculație, un mit, și pot să existe zeci de anti-mituri, alte teorii", a spus prof. Mihai Coman.
Religiile inventate
Prof. Mihai Coman a vorbit despre apariția unor religii moderne, printre care Matrixismul, Jediismul (inspirat din Star Wars) și Pastafarianismul. Unele au pornit ca jocuri, precum Discordianismul, dar au ajuns să fie considerate religii autentice. Potrivit profesorului, scientologia, bazată pe lucrări SF, vede știința ca divinitate supremă.
„Deci am această puzderie de religii și mai am și religiile noi, religiile inventate, despre care la noi se vorbește mai puțin, cum ar fi religiile inspirate din Matrix. Există Matrixismul și câteva sute de mii de oameni consideră că e nu o ficțiune, ci un element religios.
Jediismul, și mai important, care este inspirat din Star Wars. Pastafarienii, dacă vreți.
Mai sunt religiile, cumva, făcute în joacă, cum a fost discordianismul care a fost creația a doi studenți care au lansat o poveste - Discordia, ca zeiță supremă, că ea a creat lumea - și au scos o carte. Au avut un succes nebun, și sunt oameni care consideră că acea carte este revelată, deci că e vorba de adevăruri de dincolo de oameni și că se integrează în această religie. Are vreo 50 de ani de când există.
Cea scientologică este inspirată din lucrări de science-fiction, considerând că știința este divinitatea supremă”, a mai spus prof. Mihai Coman la podcastul Anti-mit, de pe DC News.
