17 septembrie 1909
Aici, la portile Orientului, a sosit intr-o zi, din tinuturile ploioase ale Angliei, Maria, principesa de Edinburgh, cea care avea sa devina regina Romaniei. Memoriile pe care le-a lasat in urma sub numele "Povestea vietii mele" dezvaluie extraordinara calatorie pe care sufletul acestei femei a facut-o prin viata si prin lume. Lasand in urma tot ceea ce tinea de specificul englezesc, de la mancarurile cunoscute "marmelada, smantana de Devonshire, pesmetii speciali numiti «scons», prajiturile, painea alba, mare si groasa" si pana la "pervazul ferestrei mele care se deschidea deasupra pajistei, o adevarata pajiste englezeasca de un verde intens, neteda, deasa, moale sub picior", Maria a pornit inspre alte tinuturi... Bucurestiul, Sinaia, Romania. "Sinaia e intr-adevar un loc frumos; (...) fu pentru mine o incantare, o mantuire si o desfatare." Foisorul de la Peles si apoi Pelisorul aveau sa devina locurile cele mai dragi ale reginei. Dar si mai dragi decat castelele, reginei Maria i-au fost padurile Sinaiei, prin care obisnuia sa umble pe calul ei, Cerchez...
|
ESCALOP SI FLANCURI"Bors de poulet/Souffle au parmesan/Escalopes de veau à la jardini"re/Pommes de terre farcies/Lievre rôti/Salade/Flan aux prunes/Fromage/Dessert." Sunt cunoscute dietele pe care si le impunea Regina Maria. In perioada la care ne referim insa, Maria, inca principesa, nu avea astfel de griji. (S.L.) |
| ||
BORS DE POULET(Bors de pui) Citește pe Antena3.ro SOUFFLE AU PARMESAN(Sufleu de parmezan) Ungeti formele pentru sufleu cu putin unt, turnati preparatul obtinut si lasati la cuptor, la foc potrivit, timp de 12-15 minute. Se serveste cald, in formele in care s-a copt, alaturi de o salata usoara. ESCALOPES DE VEAU à LA JARDINIERE(Escalop de vita à la jardiniere) In perioada la care facem referire, escalopul juca un rol deosebit in bucataria de fiecare zi, deoarece era un fel de mancare usor de preparat si usor de digerat de cei cu stomacul delicat. Se pregateste din carne taiata din apropierea genunchiului vitei (numit si nuca sau rotula). Carnea se cresteaza si se bate bine, se sareaza, se trece prin faina, apoi prin ou batut si prin pesmet fin si se prajeste repede in unt fierbinte. Se serveste pe o farfurie mare, stropita cu suc de lamaie, acoperita cu unt noazet (unt rumenit) si alaturi de o garnitura din legume preparata din: ceapa, cartofi, ciuperci, fasole verde, ardei si rosii, cu sos de smantana. POMMES DE TERRE FARCIES(Cartofi umpluti) Fierbeti in coaja 6 sau 8 cartofi mari. Cand sunt aproape fierti (aveti grija sa nu plezneasca si sa nu devina sfaramiciosi), scoateti-i din apa, lasati-i sa se racoreasca si taiati-i in doua pe lung. Curatati miezul cu o lingura, zdrobiti-l si amestecati-l cu sare, piper, nucsoara rasa, doua sau trei linguri de smantana, un ou si putina branza rasa. Umpleti coaja cartofilor cu acest piure, presarati deasupra putin pesmet, ungeti cu unt si bagati la cuptor sa se gratineze. Cand aduceti la masa, presarati putin patrunjel verde tocat. LIEVRE RÃTI(Friptura de iepure) De la iepure, pentru friptura, este recomandat sa folositi numai spinarea (numita "rable"), care se curata de vine, se impaneaza cu slanina si se frige. Iata insa si o reteta mai rafinata. Pentru o spinare de iepure, care cantareste aproximativ 600 g, aveti nevoie de 50 g unt, 80 ml cognac, o ceapa esalota, 100 ml vin alb sec, 100 ml supa de oase, o lingura de untdelemn, 50 g slanina, cimbru, sare, piper alb macinat, foi de dafin. Iepurele se portioneaza, se dezoseaza si se marineaza usor, timp de 2 ore, in cognacul in care ati adaugat ceapa esalota data pe razatoare, cimbru si foi de dafin. Se scot bucatile de carne din marinata si se pun intr-un vas in care s-a topit o nuca de unt. Intr-o cratita puneti untdelemnul si slanina taiata felii, pana se rumeneste. Se adauga peste carne, se toarna vin alb si restul de unt topit in supa de oase calda. Se sareaza si se pipereaza dupa gust. Se lasa in cuptor la foc potrivit pana scade sosul. Se serveste cu ciuperci de padure, sotate in unt. FLAN AUX PRUNES(Flanc cu prune) Flancul este un cerc din foitaj, copt gol, uns apoi cu marmelada si cu fructe asezate frumos peste acesta. Deasupra se poate pune zahar pisat. |