Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Staţiunea Sovata s-a lăsat, pentru a treia oară, convinsă că unei expoziţii de utilaje pentru hoteluri şi restaurante ii stă bine la inceputul sezonului estival. Nu la Bucureşti, nici la Timişoara sau la Tărgu-Mureş, ci la Sovata, specialişti din domeniul industriei ospitaliere romăneşti şi maghiare şi-au dat măna, intre 18-20 mai, pentru prima dată in condiţii de deplină egalitate.
Staţiunea Sovata s-a lăsat, pentru a treia oară, convinsă că unei expoziţii de utilaje pentru hoteluri şi restaurante ii stă bine la inceputul sezonului estival. Nu la Bucureşti, nici la Timişoara sau la Tărgu-Mureş, ci la Sovata, specialişti din domeniul industriei ospitaliere romăneşti şi maghiare şi-au dat măna, intre 18-20 mai, pentru prima dată in condiţii de deplină egalitate.
Industria ospeţiei
Graniţele intre Romănia şi Ungaria s-au subţiat, barierele vamale au căzut, schimburile comerciale sunt in continuă creştere. De ce nu o expoziţie fără complexe in inima Transilvaniei? Aşa s-a şi-ntămplat. Instituţia organizatoare, Hoventa, a adus in trei săli de expoziţie, oferite de complexul hotelier Danubius, zeci de expozanţi care şi-au prezentat produsele de ultimă generaţie: utilaje, ustensile, consumabile şi materii prime pentru restaurante, cofetării, cafenele, hoteluri şi pensiuni; bucătării profesionale, preparatoare de cafea, tejghele pentru ingheţată, vase din sticlă şi porţelan, textile şi mobilier pentru industria ospitalităţii. E de inţeles că toate exponatele au fost de inaltă calitate, pentru că s-au văndut integral, participanţii spunăndu-ne că, pentru prima oară in trei ani, s-au intors acasă cu măinile in buzunareâ¦
Trenduri europene
Paralel cu expoziţia propriu-zisă, asociaţia profesională din domeniul gastronomiei, cofetăriei şi panificaţiei - Gastropan - a organizat o conferinţă avănd ca temă integrarea industriei ospitalităţii romăneşti in trendurile europene. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii, Csaka Jozsef, şi preşedintele Camerei de Comerţ Romăno-Maghiară, Radetzky Jeno, au subliniat, in expunerile lor, că turismul şi industria hotelieră pot reprezenta, in noile condiţii de parteneriat din cadrul UE, motoare ale dezvoltării durabile atăt pentru Romănia, căt şi pentru Ungaria. Un punct de vedere original a susţinut şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Romăne a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, Dumitru Burtea, pentru care viitorul gastronomiei romăneşti se identifică astăzi cu necesitatea lansării unor programe naţionale de formare a unei noi generaţii de profesionişti in arta culinară, aspect tratat, din păcate, cu indiferenţă de către societate. De asemenea, nu putem să omitem prezenţa a două cunoscute publicaţii de specialitate - "Gastromedia" şi "Brutarul", girate de doamna Varadi-Erdus Ildikö.
Stomac codificat genetic
Un interviu de excepţie ne-a oferit, la răndul său, preşedintele Asociaţiei Gastronomice Ungare, Petö Istvan, care a polarizat, de altfel, atenţia participanţilor la colocviu. El ne-a spus că, in Ungaria, ca şi in Romănia, după căţiva ani de deschidere a consumatorilor către bucătăria internaţională, se constată o reintoarcere la produsele gastronomiei tradiţionale locale. "Pănă la urmă, preciza specialistul maghiar, stomacul nostru este genetic codificat pentru bucătăria naţională. Ar trebui să se schimbe doar unele ingrediente, ca de exemplu untura cu uleiul de măsline, sau modul de prezentare să fie mai atractiv⦠Gustul, insă, e bine să rămănă acelaşi pe care-l ştim. Bucătăria maghiară e o sinteză a 17-20 de naţiuni cu care ungurii au intrat in contact de-a lungul istoriei, iar gastronomia e o dovadă foarte clară că popoarele pot să coexiste. Ceea ce trebuie să propunem noi UE este păstrarea reţetelor originare şi originale ale fiecărei bucătării naţionale, cum ar fi, de exemplu, reţeta de gulasch unguresc, brand care nu poate fi modificat de nimeni; sau măncărurile cu paprika, ingredient de mare specificitate pentru gastronomia maghiarăâ¦".
Cadastru gastronomic
Petö Istvan ne-a mai declarat că este preocupat de intocmirea unui cadastru gastronomic al lumii şi de infiinţarea unei Academii gastronomice la care să fie invitaţi reprezentanţi din cel puţin patru naţiuni, care să inveţe impreună şi unii de la alţii tainele bucătăriilor lumii.
Interesat de arta culinară din Romănia, pe care ne-a spus că o cunoaşte foarte bine, Petö ne-a mărturisit că-i plac toate ciorbele romăneşti, puţin mai acrişoare şi cu mirodenii proaspete, dar cel mai minunat produs al bucătăriei noastre rămăne, după gustul său, păstrăvul, gătit in orice fel şi la orice orăâ¦
"Am observat că in Romănia există o diferenţă mare intre calitatea serviciilor din restaurante şi hoteluri. Faptul că la mijlocul clasamentului locurile sunt libere dă o perspectivă celor care doresc să investească la dumneavoastră. Totul este in mişcare şi din acest motiv nu vreau să găsesc un cuvănt de sinteză"
Etele Maria ,organizator Hoventa
Inimă de turtă dulce
Varga Zsuzsanna e din Odorheiul Secuiesc şi a venit pentru prima dată la expoziţia Hoventa de la Sovata, ca să facă o demonstraţie de virtuozitate. De fapt, lucrează turtă dulce impreună cu soţul său, Geza. Aşezată la o masă, unde ornamentează "pe viu" produsele, ea ne arată zeci de turtiţe in formă de inimioară, cu oglindă in mijloc. Sunt ca nişte jucării şi, văzăndu-le, nu poţi să nu-ţi doreşti una, pentru tine sau⦠Zsuzsanna ne spune că turtiţele cu oglinjoară erau oferite, pe vremuri, de băieţi fetelor frumoase. Dacă fata accepta să ia turta dulce insemna că-l vrea pe băiat de prieten. Turtele dulci se vănd cel mai bine la iarmaroacele ungureşti din zonă şi reprezintă o tradiţie veche de 500 de ani. Soţii Varga primesc şi invitaţii la expoziţii in Bucureşti, ultimele lor prezenţe fiind la Muzeul Satului şi la Muzeul Ţăranului Romăn. Zsuzsanna ne-a dat şi reţeta de turtă dulce. La 40 kg de făină se pun 4-5 kg de miere şi 14-15 kg de zahăr; condimente: scorţişoară, nucşoară, cuişoare - după gust. Aluatul se lasă la dospit o zi, la 18ÃC, după care se coace şi se toarnă in forme tradiţionale sau, uneori, chiar inventate de soţii Varga.
Manufacturi culinare
Pe lăngă produsele de serie, expoziţia de la Sovata a prezentat şi căteva manufacturi culinare, realizate sub ochii vizitatorilor, cum ar fi sculpturile ornamentale de legume ale maestrului bucătar Varga Karoly, florile din caramel ale lui Wenzelne Vigh Maya sau produsele din marţipan ale lui Lengyel Laszlo Levente, specialist cofetar din Odorheiul Secuiesc. Toate acestea au incăntat publicul şi nu puţini localnici sau turişti şi-au dorit să achiziţioneze, de exemplu, un trandafir din... ridiche de lună, cu lujer de ceapă verde şi frunze de pătrunjel.
