Bucurie şi speranţă

n a şasea săptămănă de la Paşti, intr-o zi de joi, creştinii sărbătoresc Inălţarea Domnului, ce mai poartă in popor şi numele de Ispas. Este o zi incărcată de simboluri, in care speranţa şi bucuria sunt sentimentele predominante. O legendă populară spune că Ispas (divinitatea mitică ce a dat şi numele sărbătorii) ar fi fost un om vesel din fire, care a asistat la Inălţarea Domnului. Urmăndu-i exemplul, creştinii incearcă să se bucure in ziua de Inălţare, motiv pentru care se organizează, nu de puţine ori, petreceri la iarbă verde sau hore.

In a şasea săptămănă de la Paşti, intr-o zi de joi, creştinii sărbătoresc Inălţarea Domnului, ce mai poartă in popor şi numele de Ispas. Este o zi incărcată de simboluri, in care speranţa şi bucuria sunt sentimentele predominante. O legendă populară spune că Ispas (divinitatea mitică ce a dat şi numele sărbătorii) ar fi fost un om vesel din fire, care a asistat la Inălţarea Domnului. Urmăndu-i exemplul, creştinii incearcă să se bucure in ziua de Inălţare, motiv pentru care se organizează, nu de puţine ori, petreceri la iarbă verde sau hore.

Plante cu har

Cu o zi inainte de Inălţare se culeg flori de leac şi leuştean, apoi se impodobesc ferestrele, uşile şi porţile. Cu leuştean se bat animalele din gospodărie, ca să fie protejate de duhurile rele. Interesant este că de data aceasta pericolele vin tocmai din partea sufletelor răposaţilor care se intorseseră inainte de Paşti pe la casele lor. Deşi gospodarii le-au oferit ofrande şi le-au aprins noaptea focuri ca să se incălzească, unele dintre suflete se rătăcesc şi nu mai ajung pe tărămul celălalt. Astfel devin prizonierele lumii celor vii şi se transformă in strigoi sau moroi. Ca să impiedice sufletele rătăcite să facă vreun rău, oamenii se incing la brău cu fire de leuştean.

Numai intr-o singură zi din an, de Ispas, slujba religioasă se poate face in mijlocul naturii, pe cămp. Tot acum se impodobesc bisericile cu flori şi crenguţe verzi, iar pe jos se aşterne făn. De la Inălţare şi pănă la Rusalii, satele sunt cutreierate de cetele de căluşari. Dansul lor, cu un puternic caracter ritualic, avea puterea de a tămădui boli şi de a grăbi apariţia unor evenimente.

In sămbăta de după Inălţare, numită Nedea lui Ispas, se adună laolaltă toate rudele, chiar dacă pentru a se intălni trebuie să străbată o distanţă mare. După ce casa şi curtea au fost curăţate şi impodobite cu flori, se pregătesc măncăruri căt mai apetisante. Feciorii şi fetele se imbracă in cele mai frumoase haine şi merg la horă, unde petrec pănă la lăsarea serii.

Ciorbă cu leuştean

Ingrediente: 500 g carne de pui, 100 g mazăre, 100 g fasole verde, două cepe, doi morcovi, un litru borş de putină, sare, piper, o legătură mare de leuştean.

Preparare: Carnea de pui se porţionează, se spală şi se pune la fiert intr-o oală cu apă şi puţină sare. Se ia spuma şi, cănd este pe jumătate fiartă, se adaugă cepele şi morcovii tocaţi, mazărea şi fasolea verde tăiată in bucăţele. Se toarnă borşul fiert in prealabil, apoi se presară sare şi piper, după gust. Cănd legumele şi carnea sunt fierte, se adaugă leuştean proaspăt tocat şi se ia oala de pe foc. Se serveşte cu mămăliguţă.