Coşuri cu mîncare şi multă savoare

A satisface gusturile celor aproximativ 3.500 de sportivi veniţi din 72 de ţări din Asia, Africa, America de Sud sau Europa a fost o experienţă inedită pentru organi­zatorii Jocurilor Olimpice de la Melbourne, din 1956. Ei au decis să ofere oaspeţilor diverse specialităţi, corespunzătoare obiceiurilor lor alimentare. Au instalat 12 bucătării, care au gătit fiecare cîte 600 de meniuri. În total au fost zece bucătării care preparau me­niurile pentru sportivi, una pentru personal şi ultima pentru invitaţii restaurantului internaţional. Unul ­dintre aspectele cele mai reuşite din punct de vedere gastronomic la Jocurile din 1956 a fost realizarea acelor "coşuri cu mîncare", pe care sportivii le puteau lua în afara Satului.  

A satisface gusturile celor aproximativ 3.500 de sportivi veniţi din 72 de ţări din Asia, Africa, America de Sud sau Europa a fost o experienţă inedită pentru organi­zatorii Jocurilor Olimpice de la Melbourne, din 1956. Ei au decis să ofere oaspeţilor diverse specialităţi, corespunzătoare obiceiurilor lor alimentare. Au instalat 12 bucătării, care au gătit fiecare cîte 600 de meniuri. În total au fost zece bucătării care preparau me­niurile pentru sportivi, una pentru personal şi ultima pentru invitaţii restaurantului internaţional. Unul ­dintre aspectele cele mai reuşite din punct de vedere gastronomic la Jocurile din 1956 a fost realizarea acelor "coşuri cu mîncare", pe care sportivii le puteau lua în afara Satului.   

Ele conţineau: pui rece, şuncă, lăptuci, roşii, morcovi, salată de cartofi, chifle, lapte sau limonadă. Iată ce au scris gazetarii sportivi Radu Urziceanu şi Tudor Vornicu prezenţi atunci la Melbourne: "Masa e bună. Bananele, portocalele, ananasul sînt foarte căutate, ele fiind excelente pentru ­alimentaţia sportivului... ".

Program detaliat

După sosirea primilor colonişti europeni în secolul al XVIII-lea, po­pulaţia australiană era constituită din anglo-saxoni, la care se adăugau puţini greci, italieni, germani, ceea ce va fi departe de societatea multiculturală pe care o vor găsi participanţii la Jocurile Olimpice de la Sydney din anul 2000.  

Pentru serviciul de catering de atunci a fost pus la punct un program detaliat, avînd în vedere că şi gusturile, şi structura alimentaţiei s-au schimbat mult de la ediţia din 1956.  

La final, cînd s-a tras linie, sta­tisticile au consemnat că s-au consu­mat 13 milioane de porţii de mîn­care, în Satul Olimpic servindu-se 75.000 de litri de lapte, 19 tone de ouă, 25.000 de pîini, 82 tone de peşte şi fructe de mare, 31 tone de pui şi 100 tone de carne, la care se adaugă tonele de fructe, zarzavaturi şi legume.  

Reţetă "olimpică"

Nu numai în spaţiile destinate mani­festărilor cu caracter olimpic s-au făcut simţite efectele «bucătăriei», ci şi în întregul oraş. Se ştie că Sydney este o metropolă în care structura alimentaţiei este extrem de diversă, avînd în vedere şi structura populaţiei. În zonele Camperdown, Haymarket, Kensington şi Randwick, influenţa asiatică este foarte mare, deoarece în zonă se află multe universităţi şi mulţi studenţi de origine asiatică. De aceea există multe restaurante sud-coreene. Apoi, la Cabramatta există «casa» pentru vietnamezi. Fiecare din aceste zone, împînzite de restaurante, reflectă cultura alimentară a diverselor populaţii.

Australia a fost de două ori gazda Jocurilor Olimpice: în 1956, la Melbourne, şi în 2000, la Sydney